Tăriceanu vrea să ia Centrul de interceptări de la SRI. Ce probe n-ar putea fi folosite de procurori

Călin Popescu Tăriceanu urmează să depună un proiect legislativ prin care propune înființarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor, care să devină unica instituție abilitată în România să facă interceptări ale comunicațiilor telefonice și electronice. Proiectul va fi supus Parlamentului spre dezbatere și adoptare în procedură de urgență, a spus Tăriceanu.

„E vorba de o propunere legislativă care vizează înființarea unei autorități independente pentru interceptarea comunicațiilor (…) Această autoritate națională e gândită să funcționeze independent față de celelalte organe abilitate ale statului. Sigur că poate face apel la această autoritate procuratura (…) Dar această autoritate va funcționa sub supravegherea unui Consiliu de supraveghere. Va fi abilitată să facă numai operațiunea strict tehnică (…) Având în vedere experiența nefericită a modului în care funcționează comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, am gândit că e mai bine să creăm un corp independent în componenența căruia să fie judecători, reprezentanți din afara acestei autorități”, a declarat Tăriceanu, în cadrul unei conferințe de presă la Senat.

Potrivit șefului Senatului, DNA și celelalte parchete ar urma să își treacă serviciile tehnice de interceptări în subordinea acestei autorități.

Proiectul a fost făcut public printr-un comunicat de presă pe site-ul Senatului, el nefiind încă depus oficial. Cu unele modificări, proiectul reia titlul și forma unei inițiative legislative mai vechi prin care mai mulți deputați PNL, inclusiv Tăriceanu, au propus în 2007 înființarea acestei autorități. În septembrie 2015, acea propunere, reluată practic acum de Tăriceanu, a fost respinsă chiar de Senat.

Față de proiectul cel vechi, actuala formă a Autorității Independente pentru Interceptarea Comunicațiilor diferă la structura de coordonare, prin faptul că ar urma să fie supravegheată de un Consiliu format din 9 membri: 3 judecători desemnați de Înalta Curte de Casație și Justiție, 3 reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România, un reprezentant desemnat de Avocatul Poporului și doi membri ai Parlamentului, unul desemnat de Camera Deputaților și unul de Senat.

Președintele Autorității – o persoană cu experiență de peste 15 ani în activitatea juridică sau de învățământ superior juridic, ar avea rang de ministru și ar urma să dea raportul anual în fața unei Comisii de control din Parlament. El ar urma să fie numit prin votul Parlamentului.

O altă noutate introdusă în actualul proiect promovat de Călin Popescu Tăriceanu este faptul că interceptările dispuse de procuror în cazurile flagrante sau de urgență, fără mandat de la judecător și pe o perioadă maximă de 48 de ore nu ar mai putea fi folosite ca probe în instanță. Codul de Procedură Penală prevede situația interceptării fără mandat și impune procurorilor obligația de a obține acest mandat de la judecător la maximum 24 de ore de la expirarea perioadei de 48 de ore de interceptare. Măsura este folosită în cazul flagrantelor sau a situațiilor de urgență, când probele sau siguranța unor persoane sunt puse în pericol.

„În situațiile flagrante care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea națională a României, la cererea conducătorului autorității solicitante, activitățile de interceptare a comunicațiilor pot fi efectuate timp de 48 de ore în absența mandatului de autorizare, în baza cererii de autorizare înaintate judecătorului, din dispoziția președintelui Autorității, numai sub supravegherea procurorului și fără a putea constitui probe în justiție”, arată proiectul promovat de președintele Senatului.

Proiectul mai prevede ca personalul Autorității să fie format din ofițeri de informații, funcționari publici, sau personal contractual și nu poate avea condamnări penale „pentru infracțiuni săvârșite cu intenție”, mai arată proiectul (din care reiese că un condamnat pentru ucidere din culpă poate să fie angajat).

„Sistemele, echipamentele și dispozitivele de interceptare, bazele de date și evidențele, inclusiv arhiva și celelalte documente deținute și gestionate de toate entitățile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, referitoare la activitatea de interceptare a comunicațiilor se preiau de către Autoritate, cu titlu gratuit, pe bază de protocol de predare – primire, încheiat în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, prevede proiectul lui Tăriceanu.

De asemenea, Autoritatea ar urma să preia gratuit și spațiile și dotările aferente acestei activități de interceptare a comunicațiilor.

După decizia Curții Constituționale din februarie 2016, prin care SRI nu mai poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică din anchetele procurorilor, decât în cazurile de terorism sau siguranță națională, interceptările se fac de către procurori sau de polițiștii judiciari desemnați de aceștia, folosind infrastructura tehnică proprie (în practică, doar DNA dispune de un astfel de compartiment tehnic dezvoltat) sau de infrastructura Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor de la SRI, în mod independent de SRI.

În urma unei ordonanțe de urgență din martie 2016, care a survenit după decizia CCR privind un articol din Codul de Procedură Penală, toate parchetele au drept de acces la tehnica de interceptare a SRI, în baza unui mandat admis de judecător, beneficiind totodată de un corp de polițiști judiciari, așa cum are și DNA, dar și de dreptul de a-și înființa propria infrastructură tehnică de interceptări. Modul în care aceste mandate de supraveghere tehnică sunt puse în aplicare de procurori și polițiști, prin infrastructura SRI de la Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este verificată periodic de un judecător al instanței supreme. Mai mult, prin această ordonanță, SRI a devenit oficial organ special de urmărire penală, care poate pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică doar în cazurile de terorism și infracțiuni de siguranță națională.