16 mai 201720:455746

ROMANIA BIG BROTHER. Câte mandate de interceptare au aprobat judecătorii în 10 ani

Promisă în campania electorală cu insistenţă de PSD-ALDE, o lege a răspunderii magistraţilor revine în prim-planul dezbaterii publice. Cu statisticile privind mandatele de interceptare în mână, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, reclamă „amploarea pe care fenomenul ascultării telefoanelor a luat-o”, susţinând că legea răspunderii magistraţilor „este o garanţie că aceştia vor acţiona cu mai multă atenţie la drepturile şi libertăţile cetăţenilor”. Între 2010 şi 2015, instanţele din România au aprobat mandate peste 100.000 de mandate de interceptare telefonică, potrivit datelor obţinute de profesorul de drept Radu Chiriţă de la instanţe. Numărul persoanelor ascultate este aproape triplu estimează el. „De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a explicat Chiriţă. Până anul trecut la decizia CCR care a tăiat din competenţa SRI în domeniu, în 10 ani de zile, potrivita rapoartelor de activitate, Serviciul a pus în executare peste 250.000 de acte de autorizare pentru interceptarea comunicaţiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul, ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a pledat, marţi, pentru adoptarea unei legi a răspunderii magistraţilor, care să prevină excesele din sistemul judiciar, invocând ”o statistică îngrijorătoare cu privire la amploarea pe care fenomenul ascultării telefoanelor românilor a luat-o”.

”Astăzi (marţi - n.r.), în spaţiul public, a fost prezentată o statistică îngrijorătoare cu privire la amploarea pe care fenomenul ascultării telefoanelor românilor a luat-o. Vorbim de sute de mii de români care s-au aflat într-o astfel de situaţie. În faţa acestor date, este greu să susţii că abuzurile în România sunt excepţii. Ele tind să devină regula”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

El a precizat că este nevoie de o lege a răspunderii magistraţilor, care să prevină excesele din sistemul judiciar. ”Este o garanţie că magistraţii vor acţiona cu mai multă atenţie la drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi este un pas spre însănătoşirea sistemului de Justiţie din România”, a apreciat Călin Popescu Tăriceanu.

Radu Chiriţă: Judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept. E un stat poliţienesc

Statistica invocată de şeful Senatului a fost prezentată de Radu Chiriţă, profesor de drept la Universitatea Babeş-Bolyai de la Cluj, pe baza datelor obşinute de la instanţele din ţară. Astfel,  în total, în perioada 2010-2015, s-a cerut în instanţă autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori, iar dintre aceste solicitări au fost aprobate un număr de 102.729 cereri. Rata de admitere este foarte ridicată, în general apropiindu-se de 100%, indiferent de numărul solicitărilor. 

„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă, pentru Mediafax.

CONSULTĂ AICI DATELE COMPLETE PRIVIND MANDATELE DE INTERCEPTARE

Acesta a subliniat că se aştepta să vadă nişte cifre ridicate, dar nu chiar la acest nivel. „Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă.

Potrivit profesorului, la cele 6 curţi de apel din ţară au fost admise cererile de interceptare a telefoanelor în proporţie de sută la sută, în total fiind vorba de 61 de instanţe care au admis tot ce s-a cerut. „Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri şi le admit numai pe cele care or fi ok sunt instanţele militare, dar şi Judecătoria Piteşti, Judecătoria Sector 5 Bucureşti, Curtea de Apel Galaţi. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr uriaş de cereri admise, peste 5.700”, a mai spus Radu Chiriţă. 

Acesta s-a declarat şocat de numărul „fantastic” de mare de cereri care se adresează judecătoriilor, întrebându-se pentru ce fel de fapte s-a cerut interceptarea de 2.200 de ori la Judecătoria Constanţa sau de 1.500 ori la Judecătoria Ploieşti.

„Ca să dau alt exemplu, mă tot întreb pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a menţionat acesta.

Până anul trecut în februarie, SRI era cel care punea în executare actele de autorizare a comunicaţiilor, rămânând după o decizie a CCR doar cu competenţă în cazurile de siguranţă naţională

250.000 de mandate de interceptare, executate de SRI în 10 ani

Potrivit rapoartelor prezentate Parlamentului, din 2005 până în 2014, ultimul an pentru care este public documentul, Serviciul Român de informaţii a pus în aplicare 250.454 de mandate de interceptare a comunicaţiilor (telefoane, e-mail, etc). Numărul acestora a crescut de peste 11 ori în acest interval, ajungând de la 3.849, în 2005, la 44.759, în 2014. 

Raportul de activitate al SRI pe anul 2015 nu este încă public la această dată. Însă, potrivit informaţiilor cerute şi primite de CSM, în anul respectiv judecătorii au aprobat interceptări în 16.000 de cauze. 

Într-un interviu acordat anul trecut Gândul, judecătorul Horaţius Dumbravă a apreciat, că numărul mandatelor de interceptare, executate de SRI, cu aprobarea instanţei este foarte mare, iar magistraţii ar trebui să fie „foarte atenţi” când încuviinţează astfel de măsuri. „Aici pot fi abuzuri şi aici sunt venite din dorinţa de a avea probe în plus. Trebuie să fin atenţi să nu interferăm mult prea mult în viaţa privată a unei persoane. Nu ştiu dacă s-au dat prea uşor, dar datoria noastră ar fi să vedem dacă în cele peste 16.000 de cauze în 2015, ele s-au finalizat cu trimitere în judecată.  Pentru că procurorul cere în cele mai multe cazuri în faza de urmărire penală pentru a aduna probe. Trebuie să vedem dacă în cele 16.000 de cauze s-au finalizat cu trimitere în judecată şi câte din ele s-au terminat şi cu condamnări” a spus el.

SRI, de 16 ori mai multe mandate de interceptare decât FBI

Cu astfel de date, serviciu secret românesc i-a întrecut şi pe americani. Anul trecut, Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, iar SRI  a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.