PSD bate palma cu UDMR ca să scape de Grindeanu. Ce a primit Uniunea la schimb. Dragnea: „Am înțeles că am vândut Transilvania, nu am vândut -o”

Două dintre ele au trecut de Comisia parlamentară de administrație din Senat. În primul rând, este vorba de proiectul care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. A doua inițiativă care a primit undă verde de la comisie e cea care prevede mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale. În fine, un al treilea proiect, și cel mai important pentru UDMR, este cel de modificare a legii administrației, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice. Acest proiect urmează să intre în dezbaterea comisiilor juridică, administrație și pentru drepturile omului din Camera Deputaților, marți, PSD dorind ca pragul să fie de 15%, variantă cu care Uniunea ar fi de acord.

Toate cele trei inițiative sunt acoperite de protocolul de colaborare parlamentară pe care PSD, ALDE și UDMR l-au semnat în decembrie 2016, însă adoptarea lor a fost grăbită de moțiunea de cenzură prin care Dragnea vrea să-l dea afară din Guvern pe Grindeanu, rămas la Palatul Victoria după retragerea sprijinului politic.

„Noi am stabilit la începutul anului că aceste legi vor fi adoptate în această sesiune. La începutul anului am spus că, după jumătate de an, la sfârșitul sesiunii de primăvară vom face o analiză a colaborării noastre parlamentare și vom trage linie. Mai sunt două săptămâni. Toate și Legea 215, și Ziua comunității maghiare din România au fost discutate în aceste zile, în această perioadă în mai multe comisii. Pentru mine nimic nu e ciudat”, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Potrivit unor surse politice, deocamdată UDMR este rezervată în privința intrării la guvernare, chiar dacă a bătut palma cu PSD în privința dărâmării Guvernului Grindeanu prin moțiune de cenzură. O înțelegere în acest sens a fost stabilită, de altfel, încă de săptămâna trecută, după cum Gândul a scris la vremea respectivă.

La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea, declarat că proiectele UDMR care se dezbat în comisii sunt mai vechi și că „nu au fost făcute peste noapte”.

„Azi am discutat despre situația politică actuală (n.r.: cu liderii UDMR). Am discutat la telefon zilele trecute. Am înțeles că am vândut Transilvania, nu am vândut Transilvania. Am discutat ce putem face, indiferent de ce majoritate ar fi vorba, să nu se mai întâmple în România. Aceste legi nu au fost făcute peste noapte, le-a venit rândul. Liderii de grup s-au întâlnit cu comisiile și au discutat separat. Sunt două Camere, eu vă spun la ce am participat. Am discutat despre ziua de 15 martie, sunt și alte minorități naționale care au o zi a lor și comunitatea maghiară a dorit un astfel de lucru”, a declarat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă PSD a primit ceva în schimbul susținerii și urgentării proiectelor în Parlament, cum ar fi susținerea la votul pentru moțiunea de cenzură, liderul PSD a precizat că „fără voturile UDMR avem o majoritate confortabilă pentru a trece moțiunea”.

15 martie, ziua comunității maghiare

Senatorii din Comisia de administrație au dat raport favorabil proiectului de lege privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România, care prevede și că angajatorii pot acorda zi liberă la cerere pentru persoanele care aparțin comunității maghiare. Proiectul nu se afla pe ordinea de zi. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Bani mai mulți din cota repartizate din impozitul pe venit

Totodată, un proiect inițiat de parlamentarii UDMR care presupune mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale a fost votat favorabil, luni, de senatorii din Comisia de administrație, legea urmând să intre în plen.

UDMR motivează inițiativa legislativă argumentând că astfel se oferă un grad mai mare de autonomie locală și este sprijinită buna funcționare a comunităților locale. Scopul legii este mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale la bugetele locale, de la 71,5 la 80 la sută.

Proiectul de lege semnat de parlamentarii UDMR prevede ca „din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei instituții administrativ-teritoriale în luna anterioară, cu excepția impozitelor din venituri din pensii, se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de 45% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 12% la bugetul local al județului; 23% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale a finanțelor publice județene la trezoreria municipiului reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului”.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

„Pentru a fi în măsură să oferim un grad sporit de autonomie locală și să sprijinim buna funcționare a comunităților locale, iar autoritățile locale să poată oferi servicii de calitate, este esențial ca acestea să dispună de resurse financiare adecvate. Impozitul pe venit este una dintre cele mai importante surse de venituri locale, cu toate acestea, doar o parte din sumele centralizate vor fi returnate de la București la bugetul administrației publice locale. În campania electorală am promis că vom susține în Parlament ca resursele locale să rămână în cât mai mare parte în administrarea comunităților locale, iar astfel, primăriile să beneficieze de un grad sporit de autonomie financiară”, a declarat Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, la momentul depunerii proiectului de lege.

Pe lângă aceste două proiecte legislative, cei de la UDMR vor să obțină undă verde, tot în procedură de urgență, și pentru un proiect de lege prin care minoritățile ar urma să primească drepturi sporite. Astfel că, nu mai puțin de trei comisii, respectiv Comisia juridică, Comisia de administrație și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au fost convocate, marți, în ședință, de la ora 10:00 pentru a dezbate proiectul și a da un raport.

Liberalii au contestat, luni seară, demersul, acuzând PSD că încearcă să facă un troc cu UDMR. În acest sens, deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a criticat negocierile purtate de PSD-ALDE și UDMR privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru folosirea limbii materne, afirmând că nu se urmărește ridicarea standardelor privind protecția minorităților, ci că este vorba despre „un troc” politic.

„Este incalificabil ceea ce ni se propune prin acest proiect de lege pe care l-am văzut și care este în continuare subiect al acestui troc, prin care principii fundamentale ale dreputurilor omnului, standarde privind protecția minorităților sunt călcate în picioare (…) Dragnea nu îl mai are adversar pe Grindeanu – Ponta, ci are drept adversar chiar poporul român. E o rușine. Ceea ce am văzut astăzi încalcă Constituția”, a spus deputatul PNL.

Gândul a scris despre acest proiect la momentul depunerii sale, pe 23 mai. Este vorba de o serie de modificări ale legii administrației publice locale, care prevăd scăderea de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice, precum și instituirea unui prag alternativ, precum și inscripționarea în limba cetățenilor minorităților a denumirii localităților, străzilor și spațiilor publice.

De asemenea, actul normativ interzice orice modificare a limitelor teritoriale a comunelor, orașelor sau județelor, care are ca scop schimbarea ponderii cetățenilor minorităților naționale din unitatea admninistrativ-teritorială în cauză.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Totodată, ține de decizia exclusivă a autorităților publice locale pot adopta și folosi alte insemne și simboluri reprezentative pentru minoritate, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrative teritoriale. Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuiești, asupra cărora UDMR și PSD s-a înțeles și în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum.

Potrivit unor surse din Uniune, proiectul legislativ, semnat de 30 de senatori și deputați UDMR, a fost transmis la începutul lunii mai liderilor PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, iar o susținere a acestora ar echivala cu decizia intrării maghiarilor lui Kelemen Hunor la guvernare.