no author
no author
Radu Tutulan
Oana Despa
Dan Straut
3860 vizualizări 19 mai 2017

Legea salarizării unitare merge la vot în plenul Senatului cu prevederi potrivit cărora un medic primar din unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială care are, în prezent, un salariu de puţin peste 4.500 lei va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, faţă de 3.544 cât primeşte acum.

Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creşterea veniturilor rezidenţilor, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenţii din anii IV şi V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, faţă de 2.709 lei, iar cei din anii VI şi VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Şi medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei faţă de 3544 lei.

În ceea ce priveşte funcţiile de conducere, un manager al unui spital clinic cu peste 400 de paturi va avea din anul 2018 salariul de 14.257 lei, faţă de 12.608. Un director al unui spital cu mai puţin de 400 de paturi, va avea 7,478 lei faţă de 5.982 lei.

Asistenţii medicali vor avea şi ei salarii mai mari, urmând ca de la un venit de 2.389 lei să ajungă la 4.087 lei. De asemenea, un farmacist primar va primi 7.186 lei, faţă de 5.789 lei.

Un şofer de ambulanţă va avea un venit de 2.600 lei în 2018, urmând ca până în 2022 să aibă salariul de bază de 4.130. Măririle, pornind de la salariul din prezent, de puţin peste 2.000 lei.

Salariile profesorilor vor creşte cu peste 100% până în 2022
 
Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajaţii din educaţie ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%. Cei care vor beneficia cel mai mult de creşteri vor fi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar. Potrivit acestor cifre, un profesor cu studii superioare de lungă durată şi cu gradul didactic I are, în momentul de faţă, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câştige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 şi 5.500, în funcţie de vechimea în învăţământ.
 
Conform legii salarizării, un învăţător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primeşte lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câştiga cu 50% în plus, adică puţin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcţie de numărul anilor petrecuţi în sistemul de educaţie, învăţătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 şi 4.400 de lei, lunar.
 
Un director de unitate de învăţământ are, în prezent, puţin peste 4.800 de lei, iar peste cinci ani, în 2022 va câştiga cu 52% mai mult, adică, 7.200 de lei. Un inspector general şcolar va avea o creştere mai mică, de 32%, astfel de la salariul de aproximativ 6.800 de lei, va ajunge să câştige lunar puţin peste 8.000 de lei.
 
În schimb, personalul didactic din învăţământul universitar, nu va avea măriri de 100%, cu excepţia profesorului cu peste 25 de ani vechime, care va avea o creştere de 125%. Profesorii universitari care au până în 25 de ani de experienţă, vor avea între 5.600 şi 9.200 de lei salariul, până în 2022, adică, cu aproximativ 60 %.

Cele mai mare creşteri vor fi în sistemul de apărare: lefuri şi de trei ori mai mari

Potrivit draftului legii salarizării care va ajunge, luni, în plenul Senatorului, în sistemul de apărare se vor înregistra creşteri salariale şi de peste 300%. Astfel, până în 2022 cel mai mare salariu din apărare va depăşi 11.000 lei.

Potrivit proiectului intrat în posesia MEDIAFAX, cele mai importante creşteri salariale vor fi în cazul funcţiilor corespunzătoare gradului de maistru militar, clasa a III-a şi a IV-a, respectiv plutonier şi sergent major, aici urmând ca veniturile să majoreze de la 1.000-1.450 lei la 3.900-4.100 lei până în 2022.
 
Cea mai mare creştere va fi în cazul agenţilor de poliţie, a debutanţilor în penitenciare şi a sergenţilor, ale căror venituri se vor majora de la 879 lei la puţin peste 3.037, până în 2022. Cel mai puţin vor creşte veniturile chestorilor principali de poliţie, de la 7.482 lei la 8.509 lei până 2021. Adjuncţii SRI, SIE, DGIA, secretarii de stat şi alte funcţii asimilate din MAI vor avea majorări modice, de cel mult 18%.
 
Şeful Statului Major General, prim-adjunctul SRI, prim-adjunctul SIE, directorul STS şi directorul SPP vor avea până în 2022 salariile dublate, adică de până la 10.167 lei. Şeful Departamentului Ordine Şi Siguranţă Publică din MAI va avea un salariu majorat cu 26%, de la 8.646 lei, până la peste 11.000 lei, până în 2022.
 
Un general, amiral, chestor general de poliţie şi directorul ANP vor avea, din 2022, venituri de 8.247 lei, faţă de 5.228 lei cât primesc angajaţii MAI în prezent, respectiv 7.517 lei cât obţin angajaţii MApN pe aceste funcţii.
 
Cadou pe ultima sută de metri pentru primarii şi viceprimarii oraşelor: indemnizaţii majorate cu 1450 lei faţă de proiect
 
Pe ultima sută de metri, înaintea trimiterii proiectul la vot în plenul Senatului, Comisia de Muncă din Camera Superioară a Legislativului a adoptat un amendament prin care primarilor şi viceprimarilor oraşelor li se majorează indemnizaţiile cu 1450 de lei faţă de sumele propuse în proiectul avansat de Guvern. De la această majorare sunt exceptaţi primarul şi viceprimarii municipiului Bucureşti, care, dacă li s-ar fi aplicat această creştere, ar fi ajuns la nivelul unui vicepremier şi ar fi alterat ierarhia preconizată de proiectul de lege.
 
Amendamentul a fost propus de senatorii PNL şi UDMR şi a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul iniţial corela fiecăre funcţie de ales local cu un coeficient de salarizare. Amendamentul a majorat coeficientul primarilor şi viceprimarilor cu un punct. Un punct din coeficient echivalează cu salariul minim brut, respectiv 1450 de lei.
 
Potrivit acestui amendament, primarul de municipiu reşedinţă de judeţ şi primarul de sector vor avea coeficientul 9 şi vor încasa 13.050 lei brut.
 
- primar oraş cu peste 200.000 de locuitori - coeficient 9 - 13.050 lei brut;
 
-primar oraş cu 100.001 şi până la 200.000 locuitori - coeficient 8 - 11.600 lei brut;
 
-primar oraş cu 50.001 până la 100.000 locuitori – coeficient 7,5 - 10.875 lei brut;
 
-primar oraş cu 20.001 şi până la 50.000 locuitori - coeficient 7 - 10.150 lei brut;
 
-primar oraş cu 10.001 şi până la 20.000 locuitori - coeficient 6,5 - 9.425 lei brut;
 
- primar oraş cu 5.001 şi până la 10.000 locuitori – coeficient 6 - 8.700 lei brut;
 
-primar oraş cu 3.001 şi până la 5.000 locuitori - coeficient 5,5 - 7.975 lei brut;
 
-primar oraş până la 3.000 locuitori - coeficient 5 - 7.250 lei brut.
 
 
Ce majorări sunt prevăzute pentru personalul bugetar din cultură-spectacole
 
La nivelul funcţiilor de conducere din instituţiile culturale, cele mai mari creşteri salariale (+79%) sunt prevăzute pentru directorii-adjuncţi, contabilii-şefi şi inginerii-şefi, care acum au un salariu de bază de 5.878 de lei şi vor avea, în anul 2022, un salariu de bază de 8.774 de lei pentru Gradul I, respectiv 10.529 de lei pentru gradul II. Aceştia sunt urmaţi de ocupanţii funcţiilor de director şi director general, ale căror salarii vor creşte cu 76%, de la 7.678 de lei în prezent la 9.651 de lei pentru gradul I, respectiv 13.512 de lei pentru gradul II. La categoria funcţiilor de conducere, cea mai mică majorare, de 14%, este prevăzută pentru şefii de serviciu, care în prezent au 8.004 lei şi în anul 2022 vor avea 8.072 de lei pentru gradul I, respectiv 9.125 de lei pentru gradul II.
 
Artiştilor le sunt rezervate creşteri salariale cuprinse între 3% şi 134%, dar şi unele scăderi - în funcţie de poziţia ocupată - cuprinse între 4% şi 18%. Creşteri de 134% le sunt rezervate debutanţilor din categoria „impresar artistic, pictor, consultant artistic, producător-delegat, sufleor (operă, operetă, teatru) gradul IA, care acum primesc un salariu de bază de 1.685 de lei, iar în 2022 vor primi 3.950 de lei. O creştere de 113% este prevăzută, în acelaşi document, pentru operatori (lumini, imagine, sunet), editori (imagine, sunet), regizori de scenă, iluminişti de scenă, machiori, peruchieri, butafori, recuziteri - treapta III - care au în prezent un salariu de bază de 1.804 lei şi vor avea, în 2022, un salariu de 3.850 de lei. Pentru aceeaşi categorie, care însă ocupă treapta I, este prevăzută o scădere salarială de 3%, de la 4.255 de lei în prezent la 4.130 de lei în anul 2022.
 
Una dintre cele mai mari scăderi salariale din domeniul cultură-spectacole (-18%) este prevăzută pentru categoria „machior, peruchier, operator (imagine, lumini, sunet), asistent regie/scenografie, secretar platou” - gradul II, care în prezent câştigă 5.225 de lei şi în anul 2022 vor mai rămâne cu 4.259 de lei.
 
La nivelul personalului cu funcţii de execuţie din biblioteci sunt prevăzute majorări consistente de salarii - între 36% şi 140%. Plusul de 36% le revine salariaţilor din categoria „bibliotecar, bibliotegar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist - gradul IA”, care în prezent câştigă 3.899 de lei şi în 2022 vor câştiga 5.315 lei. Iar plusul de 140% le revine salariaţilor din categoria „bibliotegar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, conservator, restaurator - gradul III”, care în prezent câştigă 1.626 de lei şi în 2022 vor câştiga 3.900 de lei.
 
În muzeele publice de importanţă naţională, salariile şefilor (începând cu ale directorilor generali) urmează să scadă cu 5% - de la 9.250 de lei în prezent la 8.247 de lei în anul 2022. Pentru personalul cu funcţii de execuţie (categoria „muzeograf, restaurator, conservator, bibliograf, arhitect, arheolog, istoric, curator, designer, taxidermist, fotograf, desenator artistic, arhivist, pedagog muzeal” sunt prevăzute, în schimb, cele mai mari creşteri: cu 144% - de la 1.761 de lei în prezent la 4.302 lei în 2022 pentru personalul având gradul II - şi cu 141% - de la 2.078 de lei ân prezent la 5.008 lei în anul 2022 pentru personalul având gradul I.
 
Cea mai mare creştere salarială din domeniul cultural, de 172%, este prevăzută pentru referenţii debutanţi cu studii superioare din casele de cultură, căminele culturale şi alte instituţii similare, care în prezent câştigă 1.450 de lei şi în anul 2022 vor câştiga 3.950 de lei.
 
Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi 4 abţineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere şi vot final. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declaraţiilor politice făcute de majoritatea parlamentară şi de liderii PSD.
 
Noua lege a salarizării, pe care Liviu Dragnea şi-a pus semnătura ca iniţiator şi care a fost lansată în dezbatere de PSD, prevede majorări etapizate ale lefurilor bugetarilor, cele mai consistente începând cu 1 ianuarie 2018. Adevărata surpriză din noua lege a salarizării este însă valoarea salariului minim aşa cum reiese el din raportarea lefurilor de bază la coeficienţii de salarizare: respectiv 2.500 de lei în 2022, aproape cu 60% mai mare decât în prezent. În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcţiei de bază/salariu al funcţiei de bază/indemnizaţie de încadrare/indemnizaţie lunară este de 1 la 12.
 
 
 

Citește și: