no author
Departamentul Politic - Mediafax
2244 vizualizări 5 iul 2018

Proiectul de lege este un pas înainte, consideră deputatul Nicuşor Dan, pentru că s-a reuşit adunarea tututor actelor normative într-un singur proiect. Totuşi, , însă din punct de vedere al anumitor prevederi din proiectul de lege, vom face cinci paşi înapoi, amintind de pensiile speciale pentru aleşii locali.

"Trebuie felicitat pentru muncă reprezentantul Ministerului Dezvoltării, a fost o muncă consistentă. Pe formă facem un pas înainte, însă pe fond, facem cinci mari paşi înapoi,” a declarat Nicuşor Dan. ”Avem în România o mare problemă de legalitate la nivel local (..) noi azi facem un pas înapoi, facem din prefect, om politic (..) A doua problemă mare este aceasta de delegare de atribuţii, inclusiv a responsabilităţii. Un primar care delegă unui director o atribuţie nu mai răspunde. Facem ca primarul să nu mai răspundă de ce se întâmplă în primăria pe care o conduce. A treia problemă mare, chestiunea majorităţii cu care se adoptă hotărâri cu privire la Patrimoniu, este posibil acum cu o majoritate simplă, ca un Consiliu Judeţean sau local să dispună înfiinţatrea unor companii, cum se întâmplă deja în Bucureşti, care să preia mare parte din atribuţiile primăriei. A patra chestiune, funcţionarul public şi ANFP, ANFP-ul azi nu funcţionează, mai mult încurcă (..). În momentul de faţă ANFP nu mai are nicio atribuţie pe accederea în funcţie publică, accederea în funcţie publică a rămas la mâna primarului şi a consiliului Judeţean. Ultima chestiune şi poate cea mai gravă, chestiunea pensiilor pentru aleşii locali, avem deja o ruptură între clasa politică şi cetăţeni. Introducând pensii speciale pentru aleşii locali nu facem decât să adâncim această ruptură."

Preşedintele PMP Eugen Tomac a anunţat în plen că partidele din Opoziţie vor ataca proiectul la Curtea Constituţională, acuzând un blat naţional.

"Asistăm la UN BLAT NAŢIONAL. Ce se întâmplă este o chestiune clară,” acuză Tomac. ”Există o înţelegere ca Parlamentul să dea un vot ca aleşii locai sa aibă alt statut decât alţi cetăţeni. Nu înţelegem că funcţia de demnitate publică este O ONOARE pe care ne-o oferă socieatea? Sunt categoric împotriva pensiilor speciale. Este o onoare că în această ţară, cetăţenii deleagă puterea către aleşi. PMP este împotriva ideii de a se crea pensii seciale."

Tomac e nemulţumit şi de eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale.

"Aţi cedat în anul Centenarului lucruri de nepermis în statul român,” susţine Tomac. ”Nu sunt supărat pe UDMR. Faptul că azi, aici, în Parlament, vreţi să daţi un vot prin care toate instituţiile se transformă în instituţii controlate de minorităţi. E o cedare de nepermis, iar cei care vor da un vot sunt complici. Opoziţia va ataca la CCR Codul administrativ."

eugen tomac

Prin Codul administrativ al României nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne, ci se reglementează, în lege, posibilitatea folosirii acesteia în localităţile unde o minoritate are o pondere de sub 20%, atrage atenţia liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila.

Din anul 2001, autorităţile locale sunt obligate să asigure folosirea limbii materne, dacă o minoritate are peste 20% pondere în acele localităţi.

„Prin Codul administrativ nu se elimină pragul de 20% pentru folosirea limbii materne. Deşi există ţări în UE în care acest prag este semnificativ mai mic decît cel prevăzut în România, de 20%, nu s-a propus şi nu figurează în raportul privind Codul administrativ, nici reducerea acestui prag, nici eliminarea sa,” explică Cseke. ”Pragul de 20% este prevăzut din 2001 ca fiind o obligativitate pentru autorităţile locale ca, dacă au peste 20% pondere a unei minorităţi, să asigure folosirea limbii materne. Practic, acum este o formalizare în lege în sensul că, peste 20% rămâne obligatoriu, iar sub 20% pondere a unei minorităţi, dacă autoritatea locală decide că doreşte folosirea limbii materne, o poate face. Deci nu este o obligativitate, ci o posibilitate, nu este o eliminare a pragului. (...)  Şi până acum exista această posibilitate, dar au fost instanţe care au spus că trebuie temei legal.

Cseke Attila

Iniţial, proiectul de lege privind Codul administrativ al României fusese programat pentru vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. membrii comisiei au vericficat o serie de corelări legislative privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

"Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)", prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea care se referă la pensiile speciale ale aleşilor locali, la încetarea mandatului, care vor fi suportate din bugetul de stat.

"Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare", se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie.

 

--

Citește și: