Guvernul nu renunță la taxa de solidaritate. Tudose: Cei care au salarii mari, să plătească

„Încă se întâmplă să se lucreze, sunt simulări (…) Nu am stabilit. Taxa de solidaritate nu e o taxă pe persoane juridice, ci va fi aplicată persoanelor fizice, care câștigă foarte mult și care beneficiază de o mulțime de lucruri din partea statului”, a anunțat Tudose, după ședința coaliției de guvernare PSD-ALDE.

Întrebat în repetate rânduri de jurnaliști câți bani ar urma să se obțină în urma aplicării acestei taxe, Tudose a evitat să dea un răspuns concret, precizând că dacă se va constata că „cifra” e mică, taxa nu va fi aplicată. Tudose a mai precizat că simulările se fac pentru mai multe praguri.

În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, Tudose a declarat că nu va fi aplicat și că s-a „grăbit’ atunci când a anunțat acest lucru de la Bruxelles, spunând că pe baza simulărilor ar fi luat această decizie.

„Considerați încheiat acest subiect. În programul de guvernare a fost pus nu ca scop în sine, ci ca mijloc ca să încercăm să evităm anumite zone, în care anumiți actori economici au impresia că sunt mai dibaci ca noi în domeniul ăsta. Până acum le-a ieșit”, a spus Tudose.

Referitor la motivele pentru care a decis să renunțe la implementarea acestei taxe, Tudose a precizat că măsura i-ar fi afectat „și pe cei cinstiți”.

„Ne-am propus de la începutul guvernării să fim un stat prieten și prietenos cu cetățenii onești, numai că, aici, e ca o coasă acest impozit și nu poți să tai fierele de iarbă selectiv (…) Cu această taxă loveam și pe cei cinstiți. Vom căuta mijloacele ca cei care, azi, sunt mai deștepți decât statul să nu mai fie”, a detaliat premierul.

La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că toate analizele și simulările arătau că impozitul pe cifra de afaceri „ar fi avut efecte bune dintr-o anumită privință”, dar „ar fi afectat societățile comerciale din România care acționează corect”.

Referindu-se la taxa de solidaritate, Dragnea a subliniat că „orice măsură trebuie analizată din punctul de vedere al impactului financiar” și că dacă va rezulta unul nesemnificativ, nu ar urma să fie introdusă. Întrebat la ce se referă când spune „prag semnificativ”, Dragnea a evitat să răspundă concret, replicând că „ăsta e rolul simulărilor”.

„Se fac simulări în detaliu. Este vorba despre persoane fizice, de oameni”, a mai spus Dragnea.

În viziunea specialiștilor, taxa de solidaritate face parte din categoria măsurilor populiste, din care guvernanții nu vor reuși să câștige o sumă semnificativă la bugetul de stat, ci doar să îi irite pe cei peste 20.000 de salariați vizați de măsură.

Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, a făcut calculele, pentru Gândul, și a explicat câți oameni ar urma să fie afectați de această schimbare, dacă ar fi implementată, concluzionând că „toată inflamarea publică pentru 23.000 nu e justificată”.

„Știm câți salariați sunt în România: circa 4.800.000, luăm de bună cifra asta rotundă, că nu facem farmacie. Deci asta e cifra oficială, 4.800.000. Eu vă pot spune că după prelucrarea datelor REVISAL la 30 septembrie 2016, deci înainte de ultimele măriri care s-au făcut la profesori, la medici, de unde lipsesc funcționarii publici. (…) Pe baza de date existentă la Inspecția Muncii la 30 septembrie 2016, față de vreo 36.000, vă aduceți aminte că la începutul anului când s-a eliberat plafonarea plății CAS-ului a ieșit același scandal. Și atunci am prelucrat aceste date, am găsit doar 23.000 de oameni cu salarii la vremea respectivă de 5 ori mai mari decât salariul mediu pe economie, că așa era formularea pentru eliminarea plafonării. De cinci ori salariul minim e cam de 10 ori salariul mediu, tot acolo ajungem, pe la vreo 14.000 de lei, spre 15.000. Și atunci se discuta la începutul anului că sunt 36.000, noi am găsit, prin REVISAL, doar 23.000. Probabil că diferența sunt din cei din Armată, SRI, SIE, categorii care nu figurează acolo. Deci toată inflamarea publică pentru 23.000 nu e justificată. Sunt 23.000 de oameni de o anumită calitate, cu o anumită răspundere și așa mai departe, dar nu cred că justifică nici măsura, adică ce-o să câștige la 23.000 de oameni? Este o măsură populistă din care ei nu câștigă, doar îi irită pe ăștia, 23.000 sau 36.000, dacă or fi și ceilalți. Din perspectiva bugetului, nu vedem care sunt câștigurile formidabile”, spunea, pentru Gândul, Cristian Pârvan la publicarea noului program de guvernare, care a propus modificări fiscale.

Reamintim că, săptămâna trecută, la doar o zi distanță de la declarația premierului Mihai Tudose potrivit căreia România nu va introduce impozitul pe cifra de afaceri, liderul PSD, Liviu Dragnea, deși susținea că nu știe „ce a declarat premierul” și că subiectul urma să fie dezbătut în ședința coaliției de guvernare, admitea că „premierul Tudose când vorbește, cam știe ce vorbește”.

„Dacă are deja simulările și analizele, luni le prezintă în coaliție. Aici nu se pune problema de corectitudine sau incorectitudine. Mie mi se pare important că premierul Tudose când vorbește, cam știe ce vorbește și, în mod firesc, cel care trebuie să anunțe primul e premierul”, spunea, la acel moment, Dragnea.

Declarațiile liderului PSD veneau după ce Mihai Tudose afirmase, marți, în urma întâlnirii cu liderii europeni, că România nu va introduce impozitul pe cifra de afaceri, subiectul fiind abordat în discuțiile avute cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele CE, potrivit Mediafax.

„Am reiterat, din nou, foarte ferm, că nu vom introduce acel impozit suplimentar pe cifra de afaceri, că suntem predictibili în ceea ce privește sistemul financiar-fiscal și că din tot ceea ce înseamnă simulările noastre de acum și așteptările noastre vom rămâne în ținta de 3%”, declara premierul Mihai Tudose, după întâlnirile de la Bruxelles cu liderii europeni.