de Gandul

12 iulie 201713:112484

EXCEPŢIA din Codul Administrativ, care deschide uşa guvernului pentru persoanele care au avut o condamnare penală. PROIECT

Persoanele care au avut o condamnare penală pot deveni membri ai guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor. Prevederea apare în proiectul de lege a Codului Administrativ, pus în dezbatere publică, recent, de Ministerul Dezvoltării, şi care modifică legea 90/2001 care interzicea condamnaţilor penal să intre în guvern. Aceasta figura, însă, şi într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloş. Noile reguli vin în contextul unei decizii a CCR care a precizat că efectele condamnării sunt înlăturate în momentul în care intervine amnistia sau reabilitarea. Cu proiectul de lege pus în dezbatere publică din data de 6 iulie, surse apropiate premierului Tudose că guvernul nu are pe masă, deocamdată, un document de modificare a legii 90. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în 2016, la doi ani cu suspendare în dosarul referendumului, reabilitarea sa urmând a interveni în 2020.

Proiectul de lege a Codului Administrativ a fost pus în dezbatere publică pe 6 iulie. Bucata în care se menţionează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană care vrea să facă parte din Executiv este Articolul 17, cel care prevede, concret, că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45 alin. (1)", respectiv orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator. Această precizare apărea, însă, şi într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloş.

CITEŞTE AICI PROIECTUL CODULUI ADMINISTRATIV

Criteriul care a stârnit cele mai mari controverse este cel al „reabilitării" care ar putea apărea în cazul persoanelor condamnate, însă, potrivit Noului Cod Penal, condiţiile pentru ca această reabilitare, atât cea în drept, cât şi cea judecătorească, să apară sunt multiple şi trebuie îndeplinite cumulativ.

Concret, la articolul 165 se arată că reabilitarea de drept apare „în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune". 

La articolul următor, 166, se aduce în discuţie reabilitarea judecătorească şi urmează o lungă serie de condiţii care trebuie bifate pentru ca instanţa să dispună că un condamnat poate beneficia de această prevedere. 

(1) Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea următoarelor termene:

a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani;
b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani sau în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă, comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii;
d) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.

(2) Condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanţa, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu", se arată în Noul Cod Penal. 

Şirul condiţiilor nu se opreşte, însă, aici. În afară de îndeplinirea termenelor stabilite legal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte criteriile trecute în Codul Penal la articolul 168: 

a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;

b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri". 

Judecătorii CCR arată, în motivarea deciziei de a respinge ca inadmisibilă sesizarea făcută de Avocatul Poporului pe articolul 2 din legea 90/2001 privind Guvernul, că sintagma „nu a suferit condamnări penale”, care se numără printre condiţiile impuse de lege pentru a fi membru al Guvernului, ar trebui înţeleasă în spiritul Codului Penal, care arată care sunt consecinţele unei condamnări penale. Astfel, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie atunci când intervine o lege de dezincriminare sau de amnistie sau când persoana respectivă a fost reabilitată printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, cazuri în care condamnarea încetează să mai producă efecte.

Asupra condiţiilor legale de acces la o funcţie din Guvern ar trebui să se pronunţe, prin modificarea legii, Parlamentul, iar Guvernul, Parlamentul şi Preşedintele să interpreteze norma în spiritul deciziei CCR, arată judecătorii. Decizia a fost luată la limită de CCR. Judecătoarea Livia Stanciu a avut o opinie concurentă, fiind de acord cu decizia colegilor săi de a respinge sesizarea lui Victor Ciorbea, însă arătând că este ilogic şi că CCR îşi depăşeşte competenţele atunci când a oferit soluţii şi obligaţii legale într-o decizie de inadmisibilitate a unei sesizări. Astfel, arată Stanciu, considerentele din decizia CCR care exced motivelor de respingere a sesizării nu ar trebui să aibă un caracter obligatoriu pentru legiuitor sau magistraţi, de altfel ea nefiind de acord cu soluţiile oferite de colegii ei. Trei judecători au avut o opinie separată şi contrară faţă de ceilalţi 6 colegi ai lor. Este vorba de judecătorii desemnaţi de PSD - Valer Dorneanu, Simona Maya Teodoroiu şi Marian Enache. Ei susţin că sesizarea lui Ciorbea ar fi trebuit admisă, pentru că articolul de lege examinat este neconstituţional, el constituind o discriminare a persoanelor care vor să fie membri ai Guvernului, în raport cu cei care sunt aleşi în Parlament sau ca Preşedinte, care nu au astfel de interdicţii. Mai mult, deşi Guvernul se află sub controlul Parlamentului, membrii acestuia au interdicţia de a avea condamnări penale la activ, spre deosebire de cei care îi controlează - parlamentarii. Cei trei judecători mai arată că această interdicţie, aşa cum e ea formulată, devine practic o excludere pe viaţă de la Guvern în cazul oricărei persoane cu orice condamnare la activ, lucru care ar contraveni Constituţiei. Ei nu sunt de acord cu cele trei soluţii oferite privind „expirarea” interdicţiei prin prisma Codului Penal.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.