31232 vizualizări 12 apr 2017

„E foarte simplu. E sistemul american, dacă vreţi. Dacă vor citi programul de guvernare, vor înţelege. Ca să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. De unde încasăm ca să mărim salariile...păi o să fiscalizam totul.  Dacă dumneavoastră veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi aţi putea să deduceţi cheltuiala, o să cereţi chitanţă. Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi şi bonuri. Vă duceţi copilul la mediaţie şi cereţi chitanţă”, a declarat ministrul Muncii la RTV. 

Declaraţia vine în contextul în care Miinisterul Finanţelor a demarat o serie de discuţii cu mediul de afaceri privind unele modificări ale Codului Fiscal, cum ar fi elimarea cotei unice şi introducerea aşa-zisului impozit pe gospodărie. 

Discuţiile vin în contextul în care PSD a lansat în dezbatere publică proiectul salarizării bugetare care prevede o majorare semnificativă a veniturilor angajaţilor în sistemul de stat. 

Preşdintele Consiliului Fiscal şi-a exprimat îndoieli privind sustenabilitatea acestor măsuri. 

“Din primele estimări rezultă că impactul legii salarizării este mult mai mare decât s-a comunicat de guvern. Ce ni s-a spus până acum era un impact de circa 30 de miliarde, cumulat în patru ani. Din ce se vede acum, impactul este aproape dublu, în jur de 50-60 de miliarde. În acest moment, nu avem toate informaţiile pentru o estimare exactă. Iar, în 2018, impactul este foarte mare. În ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017", a declarat,  preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit acestuia, "impactul bugetar pe 2018 ar putea ajunge la circa 25 de miliarde, adică 1,8% din PIB impact net”. În acest context,, Dumitru subliniază că va fi greu de identificat posibilele măsuri de compensare pentru reducerea deficitului bugetar.

“Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.

Noua lege a salarizării, pe care Liviu Dragnea şi-a pus semnătura ca iniţiator şi care a fost lansată în dezbatere de PSD, prevede majorări etapizate ale lefurilor bugetarilor, cele mai consistente începând cu 1 ianuarie 2018. Adevărata surpriză din noua lege a salarizării este însă valoarea salariului minim aşa cum reiese el din raportarea lefurilor de bază la coeficienţii de salarizare: respectiv 2.500 de lei în 2022, aproape cu 60% mai mare decât în prezent. În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcţiei de bază/salariu al funcţiei de bază/indemnizaţie de încadrare/indemnizaţie lunară este de 1 la 12.

  

Citește și: