15 mai 201723:1521842

De ce a explodat bomba SIPA acum? O explicaţie a unei realităţi tabu în România ultimilor 27 de ani

Deranjul pe care Dan Andronic l-a provocat cu materialul de primă pagină despre fostul serviciu secret de la Justiţie, SIPA, nu ar fi fost posibil dacă una dintre cele mai sensibile realităţi ale României din ultimii 27 de ani ar fi fost lămurită până acum: influenţa pe care serviciile secrete, prin mijloace specifice, o au în justiţie.

Suspiciunea este întemeiată atâta vreme cât acest subiect rămâne unul tabu, fie că este vorba de politicieni, magistraţi sau presă. Or, aici ar fi de menţionat trei situaţii clare care nu ar fi trebuit să rămână fără consecinţe având în vedere posibilele abuzuri grave, străine unui sistem democratic funcţional : 1) Dezvăluirea senină a fostului general SRI Dumitru Dumbravă potrivit căruia justiţia este câmpul tactic al Serviciului; 2) Problema acoperiţilor din rândul magistraţilor, reclamată de vocile din sistem - şi aici este de amintit şefa UNJR, Dana Gârbovan; 3) Problema protocoalelor dintre SRI şi justiţie. 

Nu era de aşteptat ca însuşi SRI să vină să facă lumină în cazurile menţionate, specificul nu-i permite până la urmă. Un răspuns era aşteptat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, o instituţie opacă total însă, care a clasificat la cel mai înalt nivel informaţiile referitoare la subiect. Un alt răspuns ar fi trebuit să vină de la Parlament, cel care exercită, în teorie, controlul civil al serviciilor secrete. În practică însă acesta este unul inexistent, fapt reclamat cu insistenţă în ultima perioadă, de foşti decidenţi ai statului român, fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Ambii au motive subiective, însă realitatea există, cei doi cunoscând sistemul, fiind printre beneficiarii de prim rang ai informaţiilor. 

Serviciu secret cu foşti colaboratori ai Securităţii

Povestea SIPA începe în anii `90 când în subordinea Direcţie Generale a Penitenciarelor a fost înfiinţat Serviciul Independent Operativ(SIO) a cărui activitate viza obţinerea de informaţii din mediul penitenciar, cu legătură la siguranţa naţională. În 1997, SIO se transformă în Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, unitate subordonată Ministerului Justiţiei. 

Regulamentul de organizare, funcţionare şi atribuţiile SIPA au fost stabilite prin două ordine de ministru care nu apar a fi publicate, însă în 2001 într-o hotărâre de Guvern s-au specificat clar categoriile de informaţii pe care Serviciul le putea obţine: acte de corupţie din sistemul penitenciar şi, important, orice alte informaţii obţinute accidental şi care se referă la acte de corupţie ale persoanelor din adminitraţie, justiţie sau parchete. În 2004, SIPA se reorganizează devenind Direcţia Generală de Pază şi Anticorupţie(DGPA). Atribuţiile rămân aceleaşi fiind, în fapt, o structură paralelă cu PNA la vremea respectivă, fapt remarcat în Rapoartele de ţară ale Comisiei Europene care punea în discuţie necesitatea unui serviciu militarizat în subordinea Ministerului Justiţiei. Tot rapoartele oficiale consemnau că, în 2005, 15% dintre angajaţii SIPA erau foşti colaboratori ai Securităţii, procentul acestora fiind mult mai mare în trecut, respectiv 40% în 1997. 

În urma presiunii publice, în 2006, DGPA se desfiinţează la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei. Potrivit hotărârii de guvern, documentele din arhivă trebuiau prelucrate şi inventariate de o comisie specială şi predate cu avizul conform al CSAT către Arhivele Naţionale sau instituţiile din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, printre care şi SRI. 

Peste doi ani, în 2008, CSM la propunerea UNJR cere Ministerului Justiţiei prelucrarea în regim de urgenţă a arhivei SIPA, iar informaţiile, care nu au fost valorificate administrativ sau penal, referitoare la magistraţi să fie distruse. Distrugerea nu a fost însă confirmată oficial niciodată. Ce conţineau acestea? Judecătorul Cristi Danileţ, care a făcut parte din prima comisie de inventariere, declara la vremea respectivă că ar fi vorba de note informative nesemnate din registrul bârfei, care ar distruge însă reputaţia oricărui magistrat din România dacă ar fi publicate. 

Telegrama Wikileaks: Detalii despre viaţa sexuală şi avorturi, folosite pentru şantaj

Mai concret, despre informaţiile compromiţătoare se vorbeşte într-o telegramă  trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România şi publicată de Wikileaks. 

„Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Minsterului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecatorilor, procurorilor, oficialilor din instante şi chiar a cetăţenilor de rând. El a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecatoare au facut avorturi. Era, a notat Danileţ, o reîntoarcere la epoca Ceauşescu şi era greşit să crezi că poţi forţa prin santaj judecătorii să se reformeze. Danileţ a divulgat că, deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în doua încăperi mici accesibile Ministrului de Justiţie”, se arată în telegramă. 

„E îngrijorător dacă se putea întampla ca arhiva SIPA să fie folosită în scop de şantaj. O să dispunem un control să vedem care e situaţia cu această arhivă şi vom vedea la fata locului cum putem determina dacă acuzaţiile scrise în presă sunt valide sau nu. Dacă vom depista fapte de natură penală, atunci vom sesiza parchetul competent şi vom lua toate măsurile administrative necesare”, invoca, ulterior, oficial posibilitatea şantajului fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu. 

La vremea respectivă, tabloul a fost completat de fosta preşedintă a AMR, Viorica Costiniu, care a declarat că fişetele cu arhiva SIPA ar fi fost "sparte, într-o noapte, pe vremea ministrului Macovei, fiind nevoie de intervenţia Parchetului pentru constatarea unor posibile sustrageri de dosare"

Anul trecut, ministrul Justiţiei Raluca Prună a pregătit o hotărâre de guvern pentru reinventarierea arhivei SIPA şi transferul informaţiilor către instituţii, asociaţiile magistraţilor opunându-se vehement deciziei:  „Intenţia Guvernului de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informaţii, aceste informaţii «de interes operativ», culese de agenţii SIPA prin metode securistice de poliţie politică şi violare a drepturilor omului, este un atac la independenţa justiţiei şi incalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană”

Povestea continuă

Până acum, niciunul dintre aceste aspecte nu a fost lămurit oficial. În acest context, informaţiile prezentate de Dan Andronic, potrivit cărora din arhiva SIPA au fost copiate documente şi au fost sustrase „12-14 dosare” ale unor magistraţi care ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, capătă valenţă în puzzle-ul informaţional care livrează imaginea toxică a unei cârdăşii revanşarde dintre SRI şi justiţie, mai exact o parte dintre magistraţi - judecători şi procurori. 

Va avea curaj cineva să tranşeze această situaţie? Iată cum s-a reacţionat în cursul zilei, după textul publicat de Dan Andronic în EVZ.:

Monica Macovei, fost ministru al Justiţie: Nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras şi distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informaţie despre judecători sau procurori din dosarele SIPA. Eu am decis desfiinţarea acestui serviciu secret, întrucât existau informaţii în spaţiul public că făcea abuzuri. Justiţia nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desfiinţez SIPA, iar arhiva să fie inventariată şi predată Administraţiei Penitenciarelor. Am fost singurul ministru care a decis desfiinţarea unui serviciu secret. 

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei: „Raportul (comisiei de anchetă privind arhiva SIPA - n.r.) a fost trimis la CSAT. În timpul mandatului meu nu s-a intrat în arhiva SIPA, arhiva a rămas sigilată pe toată durata mandatului meu”

Cristi Danileţ, judecător: "Nu am modificat, copiat sau divulgat vreo informaţie conţinută în documentele din Arhiva SIPA. Monica Macovei este cea care a desfiinţat SIPA şi nu a avut nici o informatie despre magistrati. Imediat după preluarea mandatului în decembrie 2004, ministrul Macovei a numit un procuror la conducerea DGPA (fosta SIPA) şi a dispus stoparea activităţii de strângere a informaţiilor despre magistraţi. Activitatea s-a redus doar la colectarea de informaţii vizând sistemul penitenciar. Noul director general al DGPA a prezentat un raport în comisiile de specialitate ale Parlamentului cu privire la activitatea acestui serviciu"

Tudorel Toader, ministru al Justiţiei: "Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii, va trebui să răspundă dacă informaţia se dovedeşte adevărată. Nu am cunoştinţă că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile voi vedea fizic această arhivă"

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier, preşedinte al Senatului: „Cel mai potrivit lucru ar fi că la ministerul Justiţiei se poate hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă pe acest subiect şi să vedem ce conţin aceste arhive pentru că ar putea să conţină date compromiţătoare la adresa unor magistraţi cu care aceştia ar putea să fie şantajaţi. Dacă vorbim de o independenţă autentică a magistraţilor, nu putem să fim convinşi că acest lucru se realizează în practică atâta timp cât există un risc de genul celui pe care l-am enunţat ca ei să fie şantajaţi cu informaţii care au fost eventual sustrase din arhive”

Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI: Serviciul Român de Informaţii nu a avut acces la arhiva SIPA niciodată.

Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şef PSD: „O să fiu foarte scurt şi o spun cu tot respectul cuvenit pentru cariera dumnealui şi pentru pregătirea dumnealui (a lui Tudorel Toader, n.r.): dacă şi în acest subiect legat de noul scandal, cel mai proaspăt scandal care a apărut acum cu arhivele SIPA, dacă nu face nici măcar gestul de a desecretiza Raportul, atunci încrederea mea în dumnealui va fi aproape de zero”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.