3530 vizualizări 17 mai 2017
Peştera a fost numită după o ramură misterioasă din evoluţia omenirii cunoscută sub denumirea de Denisovans, exemplare despre care se crede că au trăit în regiunea Munţilor Altai în estul Rusiei. 
 
După ce au studiat genoamele anticilor Denisovieni, oamenii de ştiinţă au descoperit trăsături genetice similare cu cele ale oamenilor moderni din estul Asiei, întărind astfel teoria potrivit căreia această specie adiacentă a coexistat şi, probabil, a şi interferat cu strămoşii noştri neanderthalieni. 
 
Înaintea descoperirii brăţării opinia general răspândită era aceea că oamenii din ramura Denisovan au fost mai primitivi decât „verişorii" lor din Neanderthal, iar capacitatea lor şi priceperea necesare pentru a realiza astfel de obiecte pun serios la îndoială această teorie. 
 
Digital Journal transmite că experimentele făcute pe bijuteria descoperită în Siberia au revelat posibilitatea ca aceasta să fie realizată de homo sapiens sau de neanderthalieni, iar cercetătorii sunt încrezători că obiectul a fost creat cu 30.000 de ani înaintea Epocii de Piatră. Brăţara realizată din clorit, o piatră care se găseşte la aproape 150 de mile depărate de grota în care s-a făcut descoperirea, aparţine acum Muzeului de Istorie şi Cultură Umană din Siberia. 
 
„Abilităţile creatorului acestei piese au fost perfecte. Iniţial am crezut că a fost realizată de neanderthalieni sau de oamenii moderni, dar s-a dovedit că maestrul manufacturier era un Denisovan", a declarat Irina Salnikova, directorul muzeului, pentru Mail Online. „E puţin probabil să fi fost folosită ca podoabă de zi cu zi. Cred că această brăţară, atât de frumoasă şi atât de fragilă, era purtată doar în momente speciale", a explicat şi Anatoly Derevyanko, directorul Institutului de Arheologie şi Etnografie al Academiei Ruse de Ştiinţe. 
 
Din fragmentele analizate, cercetătorii au ajuns la concluzia că obiectul era, cel mai probabil, purtat la mâna dreaptă, de o femeie sau un copil. După modul în care a fost realizată brăţara, oamenii de ştiinţă au stabilit că, cel mai probabil, maestrul preistoric era extrem de priceput în tehnici care până acum nu erau considerate specifice Epocii Paleolitice. 

Citește și: