no author
Silviu Bănilă
274 vizualizări 14 feb 2018

„Ar putea fi surprinzător, pentru că reclamele de la televizor vor să ne convingă că nu există un prag, când vine vorba de câţi bani avem nevoie pentru a fi fericiţi, dar acum putem stabili nişte limite”, explică psihologul Andrew T. Jebb din cadrul Purdue University, citat de sciencealert.com.

 

Jebb şi echipa lui au analizat datele furnizate de Gallup World Poll, un studiu internaţional la care au luat parte 1,7 milioane de persoane din 164 de ţări.

 

Când au examinat răspunsurile candidaţilor la întrebările legate de satisfacţia vieţii şi bunăstare - în termenii SWB - subjective well-being - cercetătorii au descoperit că numărul magic pentru „satisfacţia în privinţa venitului” este un fenomen global, care variază în funcţie de ţara de origine a subiecţilor.

 

„Am descoperit că venitul ideal este de 95.000 de dolari pentru satisfacţia generală a indivizilor şi 60.000-75.000 de dolari pentru bunăstarea emoţională (fericirea de zi cu zi)”, spune Jebb.

 

„Din nou, suma este valabilă în cazul persoanelor singure şi ar putea fi mai mare în cazul familiilor”.

 

Desigur, media globală disimulează modul în care punctele de saţietate sunt mult mai ridicate în anumite ţări decât în altele.

 

Satisfacţia vieţii „costă” 125.000 de dolari în Australia, 105.000 de dolari în America de Nord şi 100.000 de dolari în Europa de Vest - dar numai 70.000 de dolari în Asia de S-E, 45.000 de dolari în Europa de Est şi 35.000 de dolari în America Latină.

 

La nivel global, bărbaţii sunt mai uşor de mulţumit în privinţa părţii materiale a vieţii (90.000 de dolari), comparativ cu femeile (100.000 dolari). Totodată, oamenii cu mai puţină educaţie se mulţumesc cu 70.000 de dolari şi cei cu educaţie moderată visează la un venit ideal de 85.000 de dolari, în timp ce persoanele cu studii superioare vor 115.000 de dolari.

 

Cel mai interesant aspect al studiului este modul în care subliniază că, odată ajunşi la un venit de saţietate, oamenii preferă să-l „îngheţe”, să nu mai coboare sau să urce pe scara materială.

 

„Studiul indică prezenţa unor puncte de cotitură, unde nivelul veniturilor după saţietate aduce o scădere a nivelului fericirii”, explică autorul. „Astfel, unii dintre cei cu venituri foarte mari constată o reducere a factorului SWB de bunăstare”.

 

Autorii au identificat acest fenomen în rezultatele proprii, dar acestea sunt valabile doar în contextul evaluării vieţii (nu şi a stării emoţionale), limitate la cinci din cele nouă regiuni analizate: Europa de Vest/Scandinavia, Europa de Est/Balcanii, Asia de Est, America Latină/Caraibe şi America de Nord.

 

Cercetătorii au considerat că fenomenul nu se întâlneşte şi în alte regiuni deoarece odată cu un salariu mare vin şi cerinţe pe măsură.

 

Astfel, banii pot cumpăra fericirea, dar trebuie să ai timp liber pentru a profita de ea. Nu există „scurtături” în acest sens, dar vestea bună este că putem fi fericiţi odată cu trecerea timpului - şi tocmai de aceea bătrânii par cei mai fericiţi dintre noi.

Citește și: