Rezultat istoric pentru Macron și Le Pen la alegerile prezidențiale din Franța. Ce se întâmplă mai departe?

Cei doi învingători care au ajuns în turul II de scrutin și au șanse realePalatul Élysée, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, vor relua în forță campania electorală pentru un ultim„asalt”, pe măsură ce lupta pentru a atrage votanții indeciși, dar și pe cei care i-au susținut pe ceilalți candidați devine din ce în ce mai acerbă. Rezultatele finale ale turului I vor fi anunțate oficial miercuri, cu toate că cifrele arată că, în acest moment, este vorba despre o simplă formalitate.

Ziua de luni, 1 mai, promite să fie un punct extrem de important pe agenda candidaților înaintea turului II, atunci când demonstrațiile vor scoate în stradă manifestanți din tot spectrul politic. Uniunile comerciale și alte asociații de pe piața muncii vor mărșălui în zeci de orașe, iar partidul lui Le Pen, Frontul Național, vrea să marcheze această zi prin comemorarea la Paris a simbolului său, Ioana d’Arc.

Va avea loc o dezbatere televizată transmisă live între cei doi candidați ajunși în turul secund. În trecut, ele s-au dovedit cu unele ocazii a avea o influență asupra rezultatului final, însă rareori s-a întâmplat ca acestea să reprezinte lovitura de grație în întrecerea prezidențială.

Potrivit legislației electorale franceze, este ultima zi de campanie, regulă care lasă o zi de respiro înainte de…

Urnele se deschid la 8 dimineața și se închid la ora 20:00, astfel că alegătorii sunt așteptați timp de 12 ore să voteze pe cine își doresc ca viitor președinte. Câștigătorul va fi aflat, probabil, la câteva ore de la încheierea votului, dar ceremonia de depunere a jurământului nu are loc, în general, decât la câteva zile după alegerile finale.

Alegerile prezidențiale sunt urmate de un scrutin parlamentar, care va avea o greutate extrem de mare și o influență semnificativă asupra puterilor noului președinte ales. În 2012, Partidul Socialist al lui Hollande a câștigat 280 de mandate, puțin sub majoritatea reală în Adunarea Națională, care are 577 de membri.

Noul președinte, al treilea lider al Franței într-un deceniu, se va confrunta, probabil cu cele mai mari provocări din ultimii ani. În fruntea listei de priorități se află problemele legate de securitate, cu accent pe modalitățile în care se va încerca oprirea valului de atentate teroriste care, în ultimele 18 luni, au cauzat moartea a peste 230 de oameni.

Pe un loc secund, dar la mică distanță, vine situația economică a țării – cifrele PIB-ului Franței pentru primele trei luni ale anului ar trebui să fie date publicității cu puțin timp înaintea turului secund și care, se estimează, că vor dovedi continuarea unei creșteri financiare modeste, arătând, totuși, că efectul asupra ratei șomajului va fi destul de mic, aceasta rămânând peste 10%.

În plus, noul președinte va avea un rol-cheie în conducerea discuțiilor despre Brexit, dar și în definirea liniilor următoare ale relației franco-germane, relație care stă la baza Uniunii Europene.