1628 vizualizări 5 oct 2017

„Angajatorul nu trebuie să pună niciun ban în plus, doar trebuie să-şi dea partea cât plăteşte acum. El plăteşte cheltuieli totale pe salariul minim. (...) La nivelul salariului minim pe economie nu se poate schimba. Brutul este 1450 de lei. Cheltuiala totală a angajatorului este de 1781 de lei. Angajatorul va fi obligat prin lege ca această cheltuială să se transforme în salariul minim brut. Asta este valabil şi pentru sectorul de stat şi pentru cel privat. În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi, care au peste nivelul minim, vom da o normă tranzitorie prin care angajatul va primi tot suma de bani pe care o avea (...) Nicio lege nu este perfectă. Nu putem garanta că mâine un patron nu va reduce salariul”, a declarat ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la Antena 3. 

Despre protestele sindicatelor, Vasilescu a firmat că „i se par dubioase”. „Cum poţi să ieşi în stradă când salariile se măresc? Mi se pare dubios”, a afirmat aceasta. 

Printr-o modificare a Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2018, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) „vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”.

Nemulţumirile sindicatelor

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a anunţat că va continua seria de proteste, în urma mai multor decizii ale Guvernului.

Principalele revendicări ale sindicaliştilor se referă la blocarea transferului taxelor sociale de la angajator către angajat, dar şi la modificarea Legii 62/2011, pentru deblocarea negocierii şi încheierii contractelor colective de muncă la toate nivelurile.

„Vom avea încă o bilă neagră pentru că vom fi, de fapt, ţara care încearcă să distrugă modelul social-european”, a spus, marţi, Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, în cadrul conferinţei de presă, făcând referire la deciziile Guvernului.

Liderul sindicatului poliţiştilor a subliniat că, cel mai probabil, salariile din sistemul public vor scădea din 2018 şi vor ajunge la nivelul din 2009.

„Avem nemulţumiri legate de Legea 153/2017, lege a salarizării din sistemul public, şi Legea 63 privind dialogul social. Cu privire la salarizare, este clar că prin acest transfer de contribuţii vor fi neutralizate acele majorări de 25%. Mai mult de atât, noi avem nişte particularităţi în această lege şi mă refer la articolul 25, cu acele plafoane. Această lege, în siste,mul de apărare şi sigurnaţă publică nu va produce efecte în 2018, pentru că legiuitorul, în mod necosntituţional, a făcut inaplicabilă legea. Practic, poliţiştii, militarii nu vor fi beneficiarii salariului prevăzut în Legea 153, ci ne vom întoarce la salariul de bază din 2009”, a spus preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, Dumitru Coarnă.

Acţiunile de protest au început în 11 septembrie şi au fost organizate în mai multe oraşe din ţară.

„Propunerea Guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecinţe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecinţele pozitive, dacă vor exista, vor beneficia doar capitalul şi reprezentanţii acestuia (patronii şi angajatorii). Plata contribuţiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio ţară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe ţări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au şi o răspundere socială. Această distribuţie asigură o repartizare echitabilă a creşterii economice între capital şi lucrători, iar transferul integral al contribuţiilor către lucrători va debalansa acest echilibru”, susţin sindicaliştii.

De asemenea, sursa citată atrage atenţia şi cu privire efectele negative ale modificării legislaţiei dialogului social din 2011 prin desfiinţarea negocierii colective la nivel superior şi restrângerea dreptului la acţiune colectivă au condus la accentuarea inegalităţilor sociale în România, la cotele cele mai ridicate din Europa.

„Astfel, în cei şapte ani de la intrarea în vigoare a condiţionărilor abuzive din Legea dialogului social (62/2011) nu s-a mai putut negocia niciun contract colectiv de muncă la nivel de sector, iar la nivel de companie, din cele aproximativ 14.000 de contracte semnate, marea majoritate – peste 85% - sunt semnate de reprezentanţii salariaţilor, de cele mai multe ori desemnaţi de însuşi managementul companiei, astfel încât valoarea prevederilor în beneficiul lucrătorilor în aceste negocieri de faţadă este minimă. Efectele sunt vizibile şi au stârnit îngrijorarea instituţiilor internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii sau Comisia Europeană”, conform „Cartel Alfa”.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” anunţă că 3.000 de membri vor participa la protest, ulterior organizând Marşul pentru sănătate, traseul Piaţa Victoriei – Ministerul Muncii – Ministerul Sănătăţii.

"Motivul protestelor îl constituie nemulţumirea justificată a membrilor de sindicat şi a tuturor salariaţilor faţă de scăderea veniturilor prin aplicarea legii 153/2017 şi prin intenţia Guvernului de a creşte impozitarea salariului de bază", transmit sindicaliştii „Solidaritatea Sanitară.

Citește și: