3 mai 201709:0013342

De ce nu face România bani din turism? Concluzia dureroasă dintr-un raport oficial: „Este de neconceput că se poate realiza performanţă când faci cinci ore de la Bucureşti la Râşnov”

"Este de neconceput că se poate realiza performanţă într-un domeniul precum turismul în condiţiile în care, parcurgerea unei distanţe de 165 km (Bucureşti –Râşnov) se realizează în aproximativ cinci ore". Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? "Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile", lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care "oferta turistică românească a încetat să evolueze" începând cu 1989, "devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională".

În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

"Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări", se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

Principala constatare? Faptul că "ANT are deficienţe la nivel de structură". Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii "provizorii" care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

Ce ne arată cifrele

Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi "pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei", în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, "ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă
de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008".

Mai mult, deşi în 2015 s-a înregistrat, la nivel naţional, o creştere de la 3,76 milioane nopţi de cazare în 2014 la 4,46 milioane nopţi de cazare, însemnând cu 18,5%, nivelul încasărilor din turismul internaţional au scăzut în 2015 de la 1.832 milioane de dolari în anul 2014 la 1.704 milioane de dolari.

"Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, reflectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze o dezvoltare continuă şi o
creştere a nivelului veniturilor înregistrate în cadrul acestui sector", se arată în raportul Curţii de Conturi.

CITEŞTE RAPORTUL

Toate acestea în contextul în care "oferta turistică românească a încetat să evolueze" începând cu 1989, "devenind astfel neatractivă şi
necompetitivă pe piaţa internaţională".

Principala cauză pentru care "o destinaţie relativ ieftină ca România" nu reuşeşte să atragă turiştii? Răspunsul ni-l oferă tot Curtea de Conturi: "Este de neconceput că se poate realiza performanţă într-un domeniul precum turismul în condiţiile în care, parcurgerea unei distanţe de 165 km (Bucureşti –Râşnov) se realizează în aproximativ cinci ore".

"Calitatea infrastructurii" nu reprezintă, însă, singurul minus. Tarifele care nu sunt acoperite prin servicii de calitate, pregătirea slabă a angajaţilor din industrie, precum, "lipsa de interes a deţinătorilor de structuri de primire turistică faţă de realizarea investiţiilor necesare pentru modernizarea proprietăţilor" precum şi structurile de primire turistică care "funcţionează fără a deţine autorizaţiile legale" sunt alte deficienţe din sistem care conturează următorul tablou: România se situează pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de călătorii/cap de locuitor.

Turistul, vulnerabil

Nu în ultimul rând, au fost depistate nereguli şi la nivelul evidenţei poliţelor de asigurare pe care agenţiile de turism au obligaţia să le încheie pentru a-şi desfăşura activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Concret, în perioada 2013-2014, ANT nu a ţinut o evidenţă a acestora, lucru care "creează în mod indubitabil o vulnerabilitate pentru turist" având în vedere că "ANT trebuie să analizeze dacă nivelul sumelor asigurate prin poliţele de asigurare este suficient raportat la numărul de turişti sau la cel al valorii pachetelor de servicii turistice vândute de o agenţie" pentru ca să nu se ajungă în situaţia în care turiştii riscă să îşi piardă sumele de bani achitate pentru achiziţia de pachete turistice.

 

 

Strategia de dezvoltare a turismului, "lanţul slăbiciunilor"

Confuzia, lipsa de coerenţă şi ȋntȃrzierile sunt cuvintele care descriu cel mai bine procesul decizional din acest sector, mai remarcă inspectorii Curţii de Conturi, care au constatat că "atât anterior, cât şi în timpul perioadei auditate, ANT nu a elaborat şi nu a supus aprobării Guvernului României o Strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu şi lung". Asta în contextul în care "actele normative succesive care au reglementat activitatea Ministerului Economiei şi a Autorităţii Naţionale pentru Turism conţin prevederi prin care se realizează o partajare a competenţelor din domeniul turismului, iar ȋn ceea ce priveşte unele atribuţii se realizează chiar o suprapunere a acestora".

Una peste alta, deşi "au existat numeroase încercări de elaborare a unor strategii de dezvoltare a turismului", acestea au eşuat întrucât Guvernul nu le-a finalizat şi aprobat. Mai exact, nici nu au fost puse cap la cap nişte strategii în acest sector, nici nu au fost aprobate de către Guvern a celor elaborate de ANT.

Cum s-au risipit banii pentru promovarea României la târgurile internaţionale de turism

Modul în care România s-a prezentat la târgurile internaţionale de turism în ultimii ani a atras, nu de puţine ori, numeroase critici. Lipsa fondurilor nu ar părea, astfel, să fie principalul motiv pentru rezultatele slabe. Din contră. Raportul Curţii de Conturi scoate la iveală cum au fost risipiţi banii publici prin achiziţionarea de servicii privind amenajarea/ dotarea standurilor expoziţionale la preţuri supraevaluate şi decontarea fără documente justificative a materialelor promoţionale achiziţionate.

"Auditul consideră deosebit de grav faptul că în condiţiile în care, încă din anul 2013, pentru organizarea de manifestări expoziţionale a fost acceptat acelaşi model de recuzită (mese, scaune, mobilier, ecrane TV), factorii de decizie din cadrul ANT nu au luat măsuri în privinţa achiziţiei recuzitei necesare pentru participarea la aceste manifestări, preferându-se varianta extrem de costisitoare de a închiria de fiecare dată aceste produse de la diverşi operatori economici, în condiţiile în care, aşa cum s-a prezentat anterior, preţurile pentru închirierea produselor la un singur eveniment depăşesc în unele cazuri şi de peste cinci ori preţul de achiziţie al unui produs nou. Acest fapt conduce, pe de o parte, la indisponibilizarea de fonduri din ce în ce mai mari, iar pe de altă parte, la utilizarea ineficientă a acestor fonduri, în condiţiile în care turismul românesc are nevoie de o promovare cât mai consistentă la manifestările expoziţionale", au constatat inspectorii Curţii de Conturi.

De asemenea, au fost cazuri în care la aceste târguri, în condiţiile în care achiziţia de servicii s-a efectuat de la acelaşi prestator, preţurile
la care s-au contractat şi decontat serviciile, de la un an la altul, au fost diferite, şi de cel puţin două ori mai mari.

Exemple:

- "cheltuielile cu achiziţia de servicii, referitoare la participarea la evenimentele expoziţionale WTM Londra 2015 şi FITUR Madrid 2015, la care acelaşi prestator a prezentat pentru produsele care au fost utilizate la amenajarea standului preţuri şi de opt ori mai mari";

- “cutii de lemn bijuterii” - au fost achiziţionate pentru târgul de turism CMT Stuttgart 2014 la preţul de 0,66 euro/bucata, fără TVA, iar în anul 2015, pentru acelaşi eveniment, achiziţia s-a efectuat, de la acelaşi prestator, la un preţ de cca 4 ori mai mare, respectiv la preţul de 2,70 euro/bucată, fără TVA";

- "pentru târgul internaţional de turism FITUR 2015, prestatorul a asigurat 68 scaune tip bar, la preţul de 180 euro + TVA/bucată (echivalentul a 810 lei + TVA/bucată), în condiţiile în care închirierea unui astfel de scaun costă 24,99 lei, iar achiziţionarea aceluiaşi model de scaun era posibilă la preţuri de 172 lei -192 lei cu TVA, adică de peste 5,8 ori mai ieftin decât preţul achitat de ANT, respectiv cu 832 lei/bucată";

- "pentru târgul internaţional de turism FITUR 2015, prestatorul a asigurat 24 scaune plastic (transparente, din plexiglas), la preţul de 260 euro + TVA/bucată (echivalentul a 1.170 lei + TVA/bucată), în condiţiile în care închirierea unui astfel de scaun costă 45 lei, iar achiziţionarea aceluiaşi model de scaun era posibilă la preţuri între 379 lei –540 lei cu TVA, de peste 3,8 ori mai ieftin decât preţul achitat de ANT, respectiv cu 1.071 lei/bucată".

În consecinţă, analizând tarifele practicate de operatorii economici care amenajează şi decorează standurile naţionale la aceste târguri internaţionale, inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia că aceştia şi-au fundamentat "tarifele în funcţie de bugetul alocat de ANT, şi nu pe baza costurilor real înregistrate de aceştia". Mai exact, dacă ANT aloca un buget mai mare pentru organizarea unei manifestări, operatorii majorau preţurile produselor/serviciilor în funcţie de buget, "fără a avea la bază o justificare economică".

Toate acestea în contextul în care selecţia participanţilor la nivelul ANT a fost făcută într-un mod netransparent şi sumar, "neasigurând o selecţie eficientă a participanţilor", în condiţiile în care, printre altele, "nu au fost prevăzute criterii de departajare clare privind selecţia operatorilor care doresc să participe la manifestările expoziţionale internaţionale, singurul criteriu fiind reprezentat de ordinea înregistrării cererilor de înscriere".

Mai mult decât atât, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că programul de participare la târgurile de turism nu a fost monitorizat sau evaluat pentru a se stabili impactul (creşterea încasărilor/veniturilor din turism, sau realizarea de contracte noi cu tour-operatori), astfel că eficienţa participării la târgurile de turism rămâne o necunoscută.

 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.