Ce se ascunde în spatele creșterii economice record a României. Tabloul complet din datele detaliate ale Statisticii

Astfel, industria a avut o creștere de 7,3% semestru la semestru, ceea ce, având în vedere ponderea sa de 23% în PIB, a determinat o contribuție la creșterea economică de 1,7 puncte procentuale.

Comerțul, cu o pondere de 20% în PIB, a crescut cu 8% în primul semestru și a contribuit la creșterea economică cu 1,5 puncte procentuale. În sfârșit, informațiile și comunicațiile, deși au o pondere de doar 6% în PIB, creșterea de 13% în S1 le așază cu o contribuție de 0,8 puncte procentuale.

Acesta este, de altfel, cel mai rapid ritm de creștere dintre sectoarele economiei.

„Industria este principalul motor al creșterii (pe partea de resurse – n. red.) în prima parte a anului, urmată de comerț; dar cred că este important să ne uităm și la cealaltă latură a PIB-ului, respectiv la structura de utilizare a acestuia, unde putem spune că avem motive de preocupare”, comentează Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

Potrivit datelor INS de ieri, pe partea de formare a PIB, doar construcțiile au contribuit negativ la PIB – un minus de 0,2%.

În ceea ce privește partea de utilizare a PIB, spuma a luat-o, cum era de așteptat, consumul care, cu 79,2% participație la formarea PIB, a contribuit la creșterea economică cu 5,5%, în vreme ce investițiile (23% din PIB) au avut o contribuție modestă, de doar 0,2%. Stocurile au contribuit la creșterea economică cu 0,8%, în vreme ce exportul net a avut o contribuție negativă (minus 0,7%), din cauză că importurile cresc peste exporturi.

„Creșterea economică vine a­proa­pe în totalitate din con­sum, pe partea de utili­zare a PIB. Un impact puternic l-a avut majorarea salariilor, ceea ce, dincolo de această creștere bună, nu este tocmai OK. O creștere care vine aproa­pe exclusiv din consum se va vedea curând în inflație. Inflația este «bună» dacă vine din con­sumul companiilor, dar este proble­ma­tică atunci când este rezultatul unor măsuri ad­minis­trative cum este creșterea salariilor, fă­ră ca aceste majorări să fie rodul unui avans al productivității”, comentează econo­mistul Dragoș Cabat.

CITESTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR