18 aprilie 201711:13152

Câţi bani dau românii lunar pe alimente

Anul 2016 a fost încă un an bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor. A fost al doilea an consecutiv când românii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe şi pentru cheltuieli mai mari, se arată într-un studiu GfK România.

Piaţa FMCG a crescut cu 3.4% în valoare faţă de 2015. În spatele acestei creşteri stă atât o creştere cu 3% a volumelor cumpărate, cât şi fenomenul de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al preţului). Spre deosebire de anul trecut, uptrading-ul s-a regăsit atât în comerţul modern, cât şi în cel tradiţional. Acest fenomen a determinat la nivel naţional o creştere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preţ.

Românii cumpără mai rar bunuri de folosinţă curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenţei cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvenţa de cumpărare a crescut.

În cadrul bunurilor de folosinţă curentă, categoriile de produse alimentare domină în continuare cheltuielile românilor şi cumulează 66%.

Cel mai mare ritm de creştere l-au avut produsele de îngrijire a locuinţei, băuturile şi produsele de îngrijire personală. Totuşi, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt: fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, şampania etc.

Comerţul modern acoperă 57% din piaţa totală de FMCG din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câştigat 2 puncte procentuale faţă de 2015. Formatele de tip supermarket şi discount au contribuit cel mai mult la creşterea comerţului modern, câştigând câte o jumătate de punct procentual fiecare. Creşterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine şi de o creştere a frecvenţei de cumpărare. Cu toate că au avut o evoluţie constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce priveşte cota de piaţă, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel naţional mai mult de un sfert dintre vânzările totale de FMCG pentru consum acasă.

În comparaţie cu alţi ani, în 2016 concentrarea retailerilor şi-a mai diminuat ritmul de creştere. Cota de piaţa a celor mai importanţi 10 retaileri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (faţă de 3 puncte în 2015). Printre cei mai activi retaileri din perspectiva creşterii cotei de piaţă, se numără Lidl şi Profi. Comerţul tradiţional a avut o evoluţie negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de 2 puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenţei cu care românii cumpără din formatele tradiţionale.

Spre deosebire de anii anteriori, anul 2017 va fi caracterizat de inflaţie, ca urmare a relaxării fiscale şi a tăierii TVA-ului în 2015 şi 2016, ceea ce anticipează un ritm mai lent de creştere.

Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este de 15 ani institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.