no author
Andrei Luca POPESCU
Dan Straut
Andrei Luca POPESCU
2637 vizualizări 7 aug 2017

Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), în cei 9 ani de activitate fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuţii brute de 28,2 miliarde de lei, diferenţa până la activele nete de 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro), în sumă de 6,91 miliarde de lei (peste 1,51 miliarde de euro) reprezentând câştigul total obţinut din investiţii, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul participanţilor români.

„Cu alte cuvinte, românii au câştigat de pe urma Pilonului II sume totale de peste un miliard şi jumătate de euro, doar din investiţiile fondurilor, sume care se adaugă contribuţiilor deja virate în conturile lor personale”. În plus, potrivit calculelor Asociaţiei, peste 92% din investiţiile Pilonului II sunt realizate în România. „Astfel, banii de pensii private ai românilor contribuie la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă din ţara”, mai arată asociaţia.

Potrivit calculelor APAPR realizate pe baza informaţiilor publice, în ultimele 12 luni pentru care există date (iunie 2016 - iunie 2017), comisionul mediu perceput în cadrul Pilonului II a fost de 0,98% din activul net. În aceeaşi perioadă (iunie 2016 - iunie 2017), randamentul mediu net al tuturor fondurilor de pensii din Pilonul II a fost de 7,38%. „Acest nivel de eficienţă se datorează şi investiţiilor importante făcute de administratori în infrastructura sistemului şi în asigurarea respectării celor mai ridicate standarde de securitate pentru economiile participanţilor. În marea majoritate a cazurilor, aceste investiţii nu au fost încă recuperate, dar administratorii au înţeles încă de la început faptul că sistemul de pensii private este conceput pe termen lung. Întârzierea recuperării investiţiilor iniţiale a venit şi pe fondul abaterii de la calendarul iniţial de creştere a contribuţiei”, precizează APAPR.

Astfel, comisionul mediu reţinut de companiile care administrează pensiile private obligatorii s-ar ridica la sub 1% din cele 35 de miliarde de lei (7,7 miliarde de euro), adică la aproximativ 77 de milioane de euro, pentru perioada iunie 2016-iunie 2017.

APAPR mai arată că în România se regăsesc costurile de administrare printre cele mai mici din Uniunea Europeană. „Din toate evaluările interne şi la nivelul Uniunii Europene (de exemplu, studiul european independent realizat de Federaţia Asociaţiilor Consumatorilor de Produse Financiare - Better Finance), nivelul costurilor administrării Pilonului II în România se numără printre cele mai scăzute din UE, în contextul celor mai bune performanţe financiare”, arată APAPR.

De asemenea, „potrivit celui mai recent studiu al IOPS (Organizaţia Internaţională a Autorităţilor de Supraveghere a sistemelor de pensii private), Pilonul II din România are una dintre cele mai mici rate de comisionare la nivel global, în condiţiile unui procent de 8,67% faţă de o medie a sistemelor analizate de 11,51%, pe o durată de 20 de ani şi, respectiv, de 12,29% faţă de o medie de 16,14%, pe o durată de 30 de ani. Acestea reprezintă ratele compuse de comisionare şi confirmă că sistemul de pensii din România este printre cele mai ieftine pentru participanţi dintre cele aproape 40 de pieţe analizate”, precizează asociaţia.Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a transmis luni mai multe precizări după ce ministrul Finanţelor declarase că „în conturile administratorilor se duc comisioane de sute de milioane de lei în loc să vină în pensiile românilor”.

Reprezentanţii administratorilor de fonduri de pensii reamintesc că nivelul contribuţiei ar fi trebuit să ajungă la 6% din venitul brut al tuturor participanţilor încă din 2016. „Amânările succesive de majorare a contribuţiei faţă de calendarul iniţial au venit însă, în special, în detrimentul participanţilor care ar fi avut în plus, în conturi, o sumă de cel puţin 4,2 miliarde de lei dacă nu ar fi existat îngheţarea contribuţiilor în 2009, 2015 şi 2016”, arată managerii de fonduri.

Precizările administratorilor Pilonului II de pensii, cele private obligatorii, vin după ce duminică seara ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a declarat că aceştia iau sute de milioane de lei comisioane „care se duc în conturile lor”.

„Există un principiu european, care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii - Pilonul II - iau acele comisioane de administrare, sute de milioane de lei, bani care se duc în conturile lor în loc să vină în pensiile românilor. Probabil că la început s-au avut în vedere şi profiturile administratorilor, şi gestionarea în câştig pentru pensii, dar acum nu ştiu dacă acel comision îşi mai are raţiunea”, a spus Ionuţ Mişa duminică, într-o emisiune la Antena 3.

Mişa este cel care, chiar în ziua în care a fost învestit ministru în cabinetul Tudose, a relansat ideea că Guvernul PSD-ALDE intenţionează desfiinţarea Pilonului II de pensii, prin naţionalizare.

„Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa la finalul lunii iunie, când a fost numit ministru, el arătând că măsura ar urma să intre în vigoare până la sfârşitul lui 2017.

Mişa a fost aspru criticat atât de premierul Mihai Tudose, cât şi de preşedintele PSD Liviu Dragnea, la scurt timp retrăgându-şi declaraţia şi motivând în mod absurd că nu a înţeles bine întrebarea jurnaliştilor aflaţi la Parlament.

În aprilie 2017, informaţia că Guvernul PSD-ALDE ia în calcul naţionalizarea Pilonului II de pensii a provocat un imens scandal, cel mai mare administrator de pensii private din România, NN Pensii, trimiţând o scrisoare deschisă tuturor românilor care le sunt clienţi şi informându-i cu privire la aceste discuţii, care au fost însă negate vehement de liderii PSD şi ALDE. De altfel, NN Pensii a fost amendată de ASF cu 1% din capitalul social, adică cu 750.000 de lei, iar directoarea fondului, Raluca Ţintoiu, şi-a pierdut autorizaţia de a gestiona fondul de pensii şi a fost amendată personal cu 100.000 de lei.

Măsura fără precedent a ASF a fost bazată pe legea 411/2004, privind fondurile private de pensii, care cuprinde, printre interdicţiile pentru administratorul, agenţii de marketing unui astfel de fond de pensii sau afiliaţii acestora „să transmită informaţii false, înşelătoare sau care pot crea o impresie falsă despre fondul de pensii şi administratorul acestuia”. Sancţiunile prevăzute de lege sunt cuprinse între 0,5% şi 5% din capitalul social al fondului de pensii, iar pentru persoanele fizice între 1.000 de lei şi 100.000 de lei, astfel că directoarea NN Pensii a primit sancţiunea maximă.

Ulterior, „informaţia falsă şi înşelătoare” pentru care NN Pensii a plătit cu vârf şi îndesat a fost reluată chiar de ministrul de Finanţe.

Citește și: