9 martie 201707:48296

#DIZGRAŢIAŢII. Aceeaşi aglomeraţie şi ''afară'': un consilier la 300 de condamnaţi cu suspendare

Condamnaţii cu suspendare sunt monitorizaţi de cei 377 de consilieri de probaţiune din România. Aceleaşi persoane se ocupă şi de raportele de eliberare condiţionată. Sistemul nu este însă total funcţional: un consilier are în lucru, în medie, chiar şi 300 de dosare.

"Sistemul de probaţiune reprezintă o alternativă viabilă la detenţie. Cadrul normativ este bine primit, sunt precizate în mod expres atribuţiile care ne revin, avem instrumentele necesare, personalul nostru este pregătit să intervină în activitatea cu persoanele care au săvârşit infracţiuni, cu toate avantajele care decurg de aici, cu economiile care se fac la buget, cu beneficiile pentru persoana care nu mai ajunge în mediul carceral, ci rămâne în libertate, în comunitate", explică directorului Direcţiei Naţionale de Probaţiune, Mihai Dima.

Sistemul prin care consilierii intervin în procesul penal, pentru promovarea alternativelor la detenţie, are însă deficienţe. Investiţiile în resursa umană, salariile şi mediul în care îşi muncesc angajaţii sunt principalele probleme cu care se confruntă acest sistem.

"Mai trebuie investit în ceea ce priveşte alocarea de personal, trebuie investit în ceea ce priveşte alocarea de spaţii şi sedii pentru a permite desfăşurarea în condiţii de normalitate a activităţii. E mult mai iefitin să investeşti în sistemul de probaţiune decât să investeşti în a ţine o persoană în penitenciar sau a construi penitenciare. Sistemul penitenciar şi cel de probaţiune au ambele roluri foarte clar definite, şi care nu se substituie unul altuia. Dar există zone unde intervenţia sistemului de probaţiune ar reduce încărcarea de pe sistemul penitenciar şi ar permite reducerea costurilor pe care le implică executarea pedepselor în mediul carceral. Ar suna un pic a glumă dacă nu ar fi o chestiune amară, dar în acest moment consilierilor de probaţiune le lipsesc alţi consilieri de probaţiune. Principala problemă a serviciului de probaţiune este insuficienţa resursei umane, subdimensionarea schemei de personal. Avem angajaţi la nivel naţional 377 de consilieri de probaţiune, care au gestionat în cursul anului trecut peste 70.000 de persoane. E posibil, la un moment dat, un consilier de probaţiune să gestioneze, în medie, 300 de dosare, 300 de persoane condamnate la o sancţiune neprivativă de libertate", explică Mihai Dima.

Nemulţumirile au fost exprimate şi la bilanţul instituţiei, pe 22 februarie, când zeci de consilieri au protestat, cerând: repoziţionarea consilierilor de probaţiune în sistemul de justiţie; acordarea drepturilor suimilare cu ale celorlalte categorii de personal din sistemul de justiţie; angajarea urgentă de personal şi suplimentarea posturilor în sistemul de probaţiune; asigurarea pazei sediilor, a bunurilor şi a personalului de probaţiune de către Jandarmeria Română, potrivit legii; asigurarea unor condiţii decente de muncă şi a resurselor materiale necesare.

“Avem o creştere pe supravegheri de 72,5 % , pe referate de 16, 35% şi de persoanal de 8,7 %. Sunt persoane condamnate aflate în libertatea. Lucrăm cu mobilier vechi, avem scaune pe care mi-e ruşine să aşez pe cei care vin la noi să- i supraveghem. Avem o singură imprimantă la 25 de consilieri de probaţiune , e cazul serviciului Bucureşti, unde eu activez. În Bucureşti avem 6000 de persoane condamnate şi suntem 25 consilieri, majoritatea femei. Sunt servicii în ţară unde nu au curăţenia asigurată”, explica atunci un consilier.

Un consilier de probaţiune are în atribuţii relaţionarea cu persoanele condamnate la închisoare cu suspendare, însă întocmeşte şi rapoarte cu propuneri de eliberare condiţionată, de acordare de recompense pentru condamnatul privat de libertate. "Consilierii de probaţiune sunt persoane cu pregătire superioară în domenii cum ar fi dreptul, sociologia, asistenţa socială, pedagogia sau psihologia, sunt oameni profesionişti, specializaţi în intervenţia cu persoanele care au săvârşit fapte penale şi au fost condamnate cu sancţiune privativă de libertate. Consilierul de probaţiune care este manager de caz monitorizează modul în care o persoană condamnată îşi respectă obligaţiile şi măsurile impuse de instanţa de judecată. Concret, există un set de măsuri pe care o astfel de persoană trebuie să le respecte, iar consilierul de probaţiune trebuie să se asigure că respectiva persoană îndeplineşte acele măsuri", susţine directorul instituţiei.

Activitatea serviciilor de probaţiune ar fi mai simplă şi utilă dacă spaţiile unde consilierii îşi desfăşoare activitatea ar avea toate dotările necesare şi dacă locul pe care îl au în sistemul de justiţie în ceea ce priveşte drepturile şi responsabilităţile ar fi recunoscut, spun cei din sistem.

"Persoana se prezintă la serviciul de probaţiune, unde trebuie să furnizeze o serie de informaţii legate de starea sa locativă, dacă e sau nu angajat, are sau nu venituri, practic consilierul de probaţiune trebuie să facă o evaluare a situaţiei persoanei respective pentru a putea găsi acele zone unde să intervină astfel încât cel aflat în probaţiune să nu mai săvârşească o infracţiune. Consilierii de probaţiune îşi sacrifică viaţa personală pentru a putea să petreacă suficient de mult timp pentru a se ocupa cu maximă responsabilitate de fiecare persoană aflată sub supraveghere. Ceea ce înseamnă ore suplimentare fără număr, lucru în weekend, pentru a putea acoperi toate solicitările" , a spus Dima.

"Vrem să fim şi noi trataţi ca membri ai familiei ocupaţionale Justiţie pentru că din câte ştim noi probaţiunea ţine de min justiţie şi se ocupă cu administrarea alternativă a pedepselor. Suntem o instituţie similară penitenciarelor numai că ne ocupăm de supravegherea în comunitate. Suntem trataţi ca şi cum am fi de la Ministerul Agriculturii, avem cu totul altă valoare sectorială după care suntem salarizaţi. Să ne trateze pe toţi egal. Aşa cum a dat la toată lumea salariile după valoarea sectorială unică să ne dea şi nou", a declarat Simon Sorin, consilier de probaţiune din Brasov, la protestul de pe 22 februarie.

Sediile serviciilor de probaţiune, în mare parte, sunt localizate în cadrul instanţelor de judecată, în clădirile Tribunalelor de la nivel local sunt şi sediile Serviciilor de Probaţiune. Dar există şi situaţii în care serviciul e localizat în cadrul altor instituţii publice de la nivel local. Cu toate acestea, paza consilierilor nu este asigurată.

"Paza şi protecţia ar trebui să se asigure cu efective de jandarmi, având în vedere nivelul de risc la care se expun consilierii de probaţiune de la nivel local. Au fost cazuri în trecut în care consilierii de probaţiune au fost atacaţi, cinci cazuri în ultimii 3-4 ani, ceea ce înseamnă că sunt situaţii izolate Riscul acesta există, legat de integritatea fizică, dar nu e o problemă specifică cu care ne confruntăm", a adăugat directorul Direcţiei de Probaţiune.

Reprezentanţii instituţiei susţin că, în 2014, la momentul elaborării Codurilor Penale şi de Procedură Penală, s-a realizat un studiu de impact care a stabilit că la nivelul serviciului de probaţiune ar fi necesar un număr de 1.000 de persoane, însă acum ar necesarul ar fi de cel puţin 1.500 - 2.000 de consilieri de probaţiune.

"Avem în derulare un concurs de ocupare a 187 de posturi disponibile şi sperăm ca până la finalul acestui an să putem vorbi de o nouă suplimentare de personal, în ideea în care anul trecut, printr-o Hotărâre de Guvern am primit o suplimentare de personal de 565 de posturi pe care ne- am propus să le ocupăm etapizat şi să asigurăm o asimilare corespunzătoare a noilor angajaţi. Salariul unui consilier de probaţiune porneşte de la aproximativ 2.000 de lei net, pentru cei fără experienţă, şi poate ajunge până la 3.500 - 4.500 de lei, în funcţie de vechime, de experienţă şi de rezultatele pe care care le au", susţine Dima.

Serviciile de probaţiune au fost înfiinţate începând cu data de 1 septembrie 2001 iar prin Legea nr. 252/2013 a fost înfiinţată Direcţia Naţională de Probaţiune. Beneficiarii serviciilor de probaţiune sunt persoanele faţă de care s-au dispus măsurile de suspendare sau amânare a executării pedepsei, precum şi minorii sancţionaţi cu măsuri educative neprivative de libertate.

Consilierii de probaţiune îi evaluează pe inculpaţi sau pe minori care au comis fapte penale, sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative; coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor şi executării obligaţiilor stabilite în sarcina persoanelor supravegheate faţă de care instanţa a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată; coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână, asistarea zilnică; coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii; derulează activităţi specifice în legătură cu persoanele private de libertate.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.