Andrei Luca POPESCU
no author
Andrei Luca POPESCU Dana Stanila
15217 vizualizări 25 apr 2017

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României, considerând că este vorba despre o problemă structurală a sistemului penitenciar din România.

CEDO a decis să aplice procedura pilot împotriva României, într-o cauză în care 4 deţinuţi din România au chemat în judecată statul român, reclamând condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Este vorba despre deţinuţii Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea şi Iosif Gazsi, deţinuţi la Timişoara, Pelendava şi Baia Mare, precum şi de Marius Mavroian, care a fost eliberat din penitenciarul Focşani în 2015. Ei s-au plâns la CEDO de supraaglomerarea, lipsa spaţiului şi condiţiile precare de igienă din penitenciare (şobolani, mucegai pe pereţi, acces inadecvat la duşuri şi toalete), lipsa luminii naturale, aerisirea necorespunzătoare, calitatea echipamentelor şi a mâncării din închisori.

CEDO a stabilit că „situaţia reclamanţilor este parte a unei probleme generale, cu originea într-o disfuncţionalitate structurală specifică sistemului penitenciar din România”. Curtea a constatat că deţinuţii respectivi beneficiau de un spaţiu mai mic de 3 metri pătraţi şi că, deşi condiţiile reclamate nu se încadrează la tortură sau tratamente degradante, ele le-au provocat suferinţe persoanelor respective.

CEDO arată că problemele sistemului penitenciar din România au fost identificate încă din 2012, prin decizia semi-pilot din cazul Iacov Stanciu versus România. Atunci, CEDO a stabilit că România ar fi trebuit să facă două lucruri: „Curtea a stabilit că Statul trebuie să introducă: 1. măsuri pentru a reduce supraaglomerarea şi a îmbunătăţi condiţiile materiale ale detenţiei şi 2. remedii (un remediu preventiv şi un remediu specific compensatoriu)”.

Măsurile de reducere a supraaglomerării şi de îmbunătăţire a condiţiilor materiale de detenţie sunt lăsate la latitudinea României: „Curtea a lăsat la latitudinea Statului, care este subiect de supervizare pentru Comitetul de Miniştri (al Consiliului Europei - n.r.), să ia măsuri practice pe care le consideră necesare pentru acest scop, specificând că acolo unde Statul nu poate să garanteze că fiecare deţinut este închis în condiţii compatibile cu Articolul 3 al Convenţiei, este încurajat să ia măsuri de a reduce populaţia închisorii”.

CEDO arată că dacă România nu poate garanta condiţiile de detenţie conforme, atunci „îl încurajează să reducă numărul deţinuţilor, în particular prin aplicarea de măsuri neprivative de libertate şi prin reducerea la minimum a arestului”.

A doua măsură este cea a remediilor preventive şi compensatorii. „Remediul preventiv trebuie să asigure faptul că după emiterea sentinţelor, judecătorii şi instanţele pot elimina situaţiile care duc la încălcarea Articolului 3 al Convenţiei şi pot acorda compensaţii. Remediul specific compensatoriu trebuie să asigure faptul că o compensare potrivită poate fi acordată pentru orice vioare a Convenţiei, în ce priveşte spaţiul de detenţie inadecvat şi/sau condiţiile materiale precare”, arată CEDO.

CEDO arată că România este cea care trebuie să stabilească cum şi cât va dura implementarea acestor măsuri, dar că are un termen clar de prezentare a acestui calendar: „În termen de 6 luni de la data la care decizia devine finală, Guvernul României trebuie să creeze, în cooperare cu un Comitetul de Miniştri, un calendar precis de implementare a măsurilor generale”, mai arată decizia CEDO.

Conform Ministerului Justiţiei, decizia rămâne definitivă dacă în termen de 3 luni ea nu este atacată şi adusă în faţa Marii Camere a CEDO.

CEDO mai încurajează România să „asigure continuitatea reformei şi să exploreze posibilitatea facilitării folosirii mai dese a alternativelor la detenţie”.

Din completul de judecată format din 7 magistraţi a făcut parte şi judecătoarea Iulia Motoc, fostă judecătoare la CCR. Judecătorul polonez Krzysztof Wojtyczek a avut o opinie separată.

Opinia separată a judecătorului polonez: Îmblânzirea politicii penale a unui stat trebuie să ţină cont de nivelul criminalităţii. OUG 13 a provocat proteste masive

Judecătorul polonez Krzysztof Wojtyczek arată, în opinia sa separată, că CEDO recomandă ca fiind de dorit reducerea numărului de oameni condamnaţi la închisoare şi îşi exprimă rezerve cu privire la soluţia construirii de noi penitenciare. Polonezul este de acord că ştiinţele sociale arată că politicile penale severe nu au efectul scontat, însă arată că nu este jurisdicţia CEDO să recomande o anumită politică penală.

„Pentru a formula recomandări corecte despre schimbările de politică penală, este esenţial de studiat înainte un număr de elemente, mai ales natura şi dimensiunea criminalităţii în societatea respectivă, legea penală în vigoare şi numărul de locuri din închisori, în contextul criminalităţii existente. (...) Nu pare legitim să faci recomandări de a îmblânzi politica penală a României, fără a demonstra înainte că legea penală din România permite introducerea, în contextul actual al criminalităţii din societatea acestei ţări, a unor pedepse mai puţin severe, fără ca această portiţă să prejudicieze protecţia legală a valorilor şi drepturilor fundamentale. Mai mult, chiar şi politicile penale mai puţin represive vor duce la supraaglomerare, dacă numărul locurilor din penitenciare nu este suficient, în raport cu nevoile reieşite din nivelul anumitor infracţiuni”, arată judecătorul polonez.

Notez că că problema alegerii politicii în domeniul aflat în discuţie este cu atât mai sensibil, cu cât măsurile luate de guvernul României de a îmblânzi politica penală privind corupţia (OUG 13/2017 pentru modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală) a provocat proteste masive în ţară”, îşi încheie pledoaria judecătorul polonez.

Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

Cei patru deţinuţi au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.

CITEŞTE AICI DECIZIA PILOT A CEDO (LIMBA FRANCEZĂ)

Ce a făcut până acum Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei arată, într-un comunicat de presă, că a început deja să facă demersuri pentru schimbarea situaţiei din penitenciare. Astfel, în noiembrie 2016 a fost iniţiat proiectul de lege prin care deţinuţii cazaţi în condiţii necorespunzătoare să primească zile compensatorii, care să fie scăzute din pedeapsă - 3 zile pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare. Proiectul se află acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este decizională.

Ministerul Justiţiei a mai iniţiat, pe 31 ianuarie 2017, proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse, care se află în dezbaterea Senatului.

La nivelul penitenciarelor, în perioada 2016-2017 au fost create 679 de locuri noi de cazare (prin investiţii sau reparaţii), au fost reparate 2.657 de camere de detenţie şi au fost modernizate 200 de locuri de detenţie la penitenciarul Bacău, arată Ministerul Justiţiei.

Pentru 2017, sunt preconizate 40 de locuri noi de detenţie şi modernizarea altor 282 locuri de detenţie la Penitenciarul Deva, 200 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Giurgiu, 96 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Găeşti.

Ministerul Justiţiei arată şi că se lucrează la consolidarea sistemului de probaţiune şi că dacă la finalul 2015 42.000 de persoane se aflau în regim de probaţiune, la începutul anului 2017 erau 56.000 de persoane în probaţiune.

Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.

În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.

Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.

În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiţie ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi crearea de spaţii suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condiţiile de trai din închisori până când situaţia sistemică urma să fie remediată.

Potrivit unui raport al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistenţă medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă şi uneori aceasta este insuficientă.

Procedura pilot, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.

Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.

"În primul rând, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situaţie vizează cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice sau structurale şi necesită găsirea unor soluţii interne", a declarat Raimondi în discursul susţinut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar. 

Pentru condiţiile inadecvate de detenţie, în intervalul 2007-2016, statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri de peste un 1.600.000 euro.

”Din 2007 până la 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 153 de hotărâri în care a constatat încălcarea de către statul român a art. 3 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ca urmare a condiţiilor inadecvate de detenţie suferite de reclamanţi. Totalul despăgubirilor acordate de CEDO prin aceste hotărâri se ridică la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 până în prezent, CEDO a pronunţat 9 hotărâri în materia condiţiilor de detenţie, cuantumul despăgubirilor acordate fiind de 52.766 EUR”, precizează MAE într-un răspuns la o solicitare din partea MEDIAFAX.

România nu este prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot. 

În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă "endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului". În urma hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate. Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare. 

Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru ca statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri. Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la alta pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că ”judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”. În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

Citește și: