6 martie 201707:481735

Adevăraţii „prizonieri” din penitenciare. „Toată nebunia asta nu reuşeşte decât să ne ducă cu succes mult sub linie”

Nu mai puţin de un milion de ore suplimentare care trebuie recuperate, spun sindicatele din sistem, condiţiile de muncă necorespunzătoare din penitenciare şi salariile mici au dus la situaţia în care numai la Jilava un paznic păzeşte 300 de deţinuţi. Iar uneori, condamnaţii se păzesc între ei.

Sindicat: Sunt peste un milon de ore suplimentare de recuperat. Suntem cu 8.000 mai puţin decât necesarul

În timp ce situaţia devine tot mai grea la nivelul condiţiilor oferite pentru deţinuţi în închisorile româneşti, iar CEDO dă condamnări pe bandă rulantă, situaţia este una dificilă şi în cazul angajaţilor. Gardienii sunt tot mai puţini, iar cei care sunt în sistem ajung să acopere munca pentru patru sau cinci oameni. Dar cum s-a ajuns aici? Sindicatele spun că mulţi au preferat să se pensioneze din cauza condiţiilor de muncă şi a turelor tot mai lungi care trebuie acoperite.

"Evident că oamenii care aleg să depună dosarul de pensionare o fac şi pentru că un postul în sistemul penitenciar nu are o atractivitate din perspectiva condiţiilor de muncă, satisfacţiei profesionale, ci mai mult un salariu decent şi o pensie cât de cât sigură dar nu poate fi foarte atractivă, spre exemplu, o muncă în zona operativă unde faci de pază în posturi, fără să fi schimbat timp de 12, 13, 14 ore şi la finalul schimbului trebuie să faci şi o percheziţie că sunt planificate şi obligatorii. Turele sunt 12 cu 24 şi 12 cu 48. Prima secvenţă e serviciul, a doua e odihna", a declarat, pentru MEDIAFAX, Ştefan Teoroc, preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare.

Necesarul, ar fi, spune acesta, de 20.000 de oameni în sistem, dar în prezent sunt ocupate doar 12.160 de posturi. Iar turele lungi au dus la situaţia în care într-un an s-au strâns nu mai puţin de un milion de ore suplimentare.

"Anul trecut am avut pe vremea asta 12.600, am făcut concursuri pentru aproximativ 2000 de posturi vacante. La acest moment avem 12.167 de posturi ocupate, cu 500 mai puţin ca anul trecut pe vremea asta. Cauzele, în primul rând pensionările masive, pensionările militare. Oamenii întrunesc criteriile din legislaţia nouă în domeniul ăsta şi se tem de modificări în următoarea perioadă. Se tot vehiculează că pensiile speciale vor fi ajustate sau eliminate şi atunci preferă să profite de ceva aflat acum în vigoare şi ies masiv şi vor continua să iasă. Şi atunci numărul de ore suplimentare vor continua să crească. Orele suplimentare care se acumulează într-un an sunt în cuantum de un milion, realizate în principal în sector operativ, unde lucrează în ture 4.000 de oameni. Ele se compensează cu timp liber în procent cam de 50 la sută. Restul se reportează şi se adună la orele din anul următor, de aia noi acum probabil că avem peste un milion care nu sunt recompensate", a spus, pentru MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare.

Iar situaţia este atât de gravă, încât deţinuţii au ajuns să păzească şi ei.

"Un agent debutant are un salariul în jurul a 2.000 lei cu tot cu norma de hrană care este o parte foarte consistentă din salariu. Poate avansa spre 3.000, spre finalul carierei poate depăşi .Un 3.5000 poate fi un caz fericit. Cu tot cu norma de hrană care e undeva în jur de o mie de lei. (...) Dacă iau, de exemplu, misiunile de pază a perimetrului unei unităţi, eu acolo trebuie să am un număr de oameni plus rezerve cu care să îi înlocuiesc din trei în trei ore ca să se odihnească şi să dea randament. Nu am nici rezerve să îi înlocuiesc şi nici oameni să ocup toate posturile. Atunci apelez la deţinuţi. La Jilava se pot vedea, pe linia de centură, se văd posturile de pază. O să vedeţi un agent care e înarmat şi are uniformă şi imediat următorul post e un deţinut, neînarmat, are o salopetă, un baston şi un fluier. Sunt 15 posturi la Jilava din care şapte sunt asigurate cu deţinuţi ca să putem funcţiona", a mai spus Ştefan Teoroc.

Jilava: Un agent, la 300 de deţinuţi. E presiunea fizică de a sta 12 ore în picioare şi să meargă dintr-un capăt la altul al secţiei

În ultimii ani, mii de agenţi care se ocupau cu paza persoanelor aflate în detenţie au cerut pensionarea, şi-au dat demisia, ori s-au transferat în alte departamente, astfel că s-a ajuns în situaţia ca un singur agent să fie obligat la Jilava să păzească până la 300 de deţinuţi.

"Dacă veniţi să stăm o zi pe secţia de deţinere, vă spun că a doua zi cereţi concediu. Pe secţia de deţinere, cu 300 de deţinuţi, avem comandantul de secţie şi un agent. Da, la 300 de deţinuţi! Gândiţi-vă că după ora 15:00, comandantul de secţie termină programul şi rămâne un singur om, un singur agent la 200-300 de deţinuţi. Deci, e nevoie şi de personal, e nevoie de personal pentru că angajând personal nu se uşurează numai munca angajaţilor ci se îmbunătăţesc şi serviciile oferite deţinuţilor. Pentru că dacă un deţinut are o problemă şi e un singur angajat la 250 de deţinuţi pe secţie, aducând un nou angajat, se înjumătăţeşte timpul de aşteptare până se rezolvă problema sau solicitarea", explică purtătorul de cuvând al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu.

Pe lângă treburile administrative, comunicarea cu mass-media, conceperea de programe educative pentru deţinuţi şi angajări de noi agenţi, comisarul şef Cristian Micu se ocupă şi de patrulare prin curtea penitenciarului şi prin celule. La fel ca majoritatea angajaţilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), face munca a trei, patru sau chiar cinci oameni.

"Problema este de presiunea pe care o pui pe angajaţii ăia lăsându-i să lucreze singuri, nu neapărat presiunea psihică printre atâţia deţinuţi, cât presiunea fizică, efortul fizic de a sta 12 ore în picioare să meargă dintr-un capăt la altul al secţiei, să răspundă la telefon, să consemneze registrul de intrări-ieşiri, să facă percheziţii, să supravegheze servitul mesei şi aşa mai departe. Astăzi avem 542 de angajaţi la un efectiv de 1.228 de deţinuţi. Lucrează în patru ture, însă ponderea nu este dată de cei care efectuează serviciul operativ, pentru că avem serviciul medical, serviciul administrativ, serviciul educativ care se ocupă de activităţile de integrare, seviciul de şcolarizare, programele educative sunt multiple şi e mult de discutat aici. Deci, trebuie făcute angajări, trebuie daţi bani, ca să concluzionăm", mai spune purtătorul de cuvând al Penitenciarului Jilava.

Iar situaţia este similară în oricare penitenciar din România. Am întrebat şi la Penitnciarul Târgşor care este situaţia. Aici, spune conducererea, după orele de program, rămân 17 angajaţi în clădire.

"Unitatea, ca şi toate penitenciarele dn România, se confruntă cu un deficit acut de personal prin prisma faptului că anul trecut am avut şi o serie de pensionări şi pentru că raportat la standardele stabilite pentru asigurarea personalului pentru paza, reintegrare, supraveghere, noi la nivel de unitate ar trebui să avem 440 de angajaţi. La momentul de faţă, organigrama are prevăzut un număr de 249 de posturi de funcţionari, în schimb efectiv lucrăm cu 190-200 de oameni în întreaga activitate, inclusiv sectorul logitică şi sectoarele conexe. După cum ştiţi, serviciul în penitenciar este permanent şi de aceea sunt situaiţi în care în zilele de sărbători legale, sau sâmbăta şi duminica sau după orele de program, rămân practic la 16-17 oameni în penitenciar", a declarat Mircea Decu, director adjunct siguranţa deţinerii şi regim penitenciar în cadrul Penitenciarului de Femei Târgşor.

Angajat: Funcţionăm cu armament din anii ’70 şi avem maşini care trebuiau casate acum 10 ani

Lipsa personalului nu reprezintă un pericol doar pentru agenţii din penitenciare, ci şi pentru persoanele aflate în detenţie care sunt vulnerabile în faţa atacurilor altor deţinuţi. Situaţia a fost semnalată în repetate rânduri şi la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi la Ministerul Justiţiei, spun sindicatele ANP, iar răspunsurile au venit greu, de cele mai multe ori conducerea penitenciarului fiind informată că s-a luat act de solicitări şi în cel mai scurt timp se vor căuta soluţii. În ciuda promisiunilor, însă, fondurile pentru salarii nu au crescut semnificativ, astfel că au fost tot mai puţini tineri interesaţi să se angajeze la Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

"Birourile supraveghetorilor şi ale celor care lucrează cu deţinuţii sunt mai mici decât condiţiile care se cer pentru deţinuţi. Nu avem pentru salariaţi mai mult de trei metri pătraţi, indiferent ce am face. Altă mare problemă este lipsa dotărilor, în momentul acesta funcţionăm cu armament din anii ‘65-‘70, avem maşini care trebuiau casate de acum 10 ani şi care totuşi circulă pe drumurile publice. În aproape toate penitenciarele, de paza efectivă a deţinuţilor aflaţi pe secţie se ocupă un singur om, restul fiind în curte, la poartă sau în foişoare supraveghind perimetrul. Deci dacă un deţinut este atacat, cum credeţi că va putea acel ofiţer să intervină? Ca să nu mai spun că sunt multe cazuri în care agenţii sunt înjuraţi, ameninţati, scuipaţi şi nu pot face nimic", a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Şchiopu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).

Un astfel de atac s-a produs în vara anului 2015, când un deţinut bolnav de HIV, internat la spitalul penitenciar Jilava, a profitat că de supraveghere se ocupă un singur ofiţer şi l-a atacat. Agentul a fost bătut cu pumnii şi picioarele, şi probabil ar fi fost omorât dacă un alt agent, care trecea întâmplător prin dreptul secţiei nu ar fi auzit gălăgie.

"În ultimul timp, lovirea personalului e o chestie frecventă, dar nimeni nu le face nimic. Să zicem că îi faci reclamaţie la parchet, primeşte un an sau doi pentru loviri, îi contopeşte cu pedeapsa actuală şi, în cel mai rău caz pentru deţinut, iese la termen în loc să fie eliberat condiţionat cu câteva luni mai devreme. În plus, dacă înainte salariile din zona de ordine publică şi siguranţă naţională erau cât de cât motivante, un debutant are acum un salariu net mai mic decât cel minim pe economie, deci ce motivaţie să mai ai să vii într-un sistem în care mereu să fii în pericol, să lucrezi mereu peste program, în penitenciare care au şi peste 200 de ani, de pe vremea Austro-Ungariei?! Practic, unui supraveghetor îi e aproape imposibil să se impună în faţa atâtor deţinuţi. Deci, în astfel de condiţii este aproape imposibil să putem vorbi de reabilitarea unui deţinut, ceea ce face ca rata de recidivă să se apropie de 70%", a mai spus Florin Şchiopu.

În acest moment, mai mult de jumătate din angajaţii sistemului penitenciar din România au peste 40 de ani, mai exact, 6.228 au între 40 de ani şi 55 de ani, iar 211 au peste 55 de ani, conform raportului ANP din anul 2016. În penitenciarele din toată ţara lucrează puţin peste 5.700 de tineri, cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani. Acelaşi raport arată că, în prezent, ANP are doar 12.143 de angajaţi, din care de paza şi deţinerea celor peste 27.000 de persoane aflate la închisoare se ocupă numai 7.676 de agenţi. Anul trecut, peste 1.900 de angajaţi au părăsit sistemul din diferite motive, de 10 ori mai mulţi decât în 2015, când mai puţin de 260 de agenţi au plecat din ANP.

Sindicatul Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP) anunţă că, deşi a convenit cu ANP ca în 2017 să se aloce buget pentru 14.000 posturi, în şedinţa de joi sindicatul a fost informat că din bugetul pe anul în curs pot fi plătiţi 12.762 de angajaţi.

"Am convenit cu DG ANP că se va aloca buget în 2017 pentru a ajunge la 14.000 de posturi şi avem documente semnate în acest sens. De bine de rău ANP a cerut, însă mai departe nu ştim ce a făcut în afară de aşteptarea "sentinţei". Care a venit şi a fost făcută publică astăzi (joi) în şedinţă de CC ANP: pentru 2017 avem buget pentru... 12.762 de posturi. (...) Am început anul trecut cu 12.600 de posturi şi după vreo 2.000 de intrări în sistem de prin alte domenii prin concursuri obositoare, am încheiat anul cu puţin peste 12.000. În prezent avem 12.167 de oameni. Deci toată nebunia asta cu concursuri şi comisii nu reuşeşte decât să ne ducă cu succes mult sub linie, adică chiar sub linia aia proastă", transmite sindicatul printr-un comunicat de presă postat pe site.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.